În Las Merindades, o regiune periferică situată în nordul orașului Burgos, există peste 360 de așezări umane într-un peisaj modelat de Cordiliera Cantabrică și râul Ebru.

Locația sa îndepărtată și o climatologie deosebit de nefavorabilă în timpul iernii provoacă o mare fluctuație a cadrelor didactice (o problemă și mai accentuată în școlile cu resurse mai mici) și, ca urmare, un număr mai mic de vocații științifice. Dar acolo există și fete implicate într-un proiect internațional de construire a unui satelit lunar; tineri care proiectează capsule care sunt trimise în stratosferă; copii de trei, patru și cinci ani care descoperă relația matematicii cu natura; și multe altele, datorită Școlii de Mici Cercetători Espiciencia, o inițiativă care a apărut în orașul Espinosa de los Monteros în 2010 și care lucrează cu o sută de elevi cu vârste cuprinse între trei și 20 de ani.

Ideea a venit din dorința lui Bárbara de Aymerich, chimistă, profesoară și pedolog agricol, când a decis să se mute în mediul rural după nașterea lui Vega, prima ei fiică. O nevoie „care s-a transformat într-o strategie de atenuare a diferențelor dintre copiii din mediul urban și cel rural, unde apropierea de știință era un pic mai complexă”, explică ea prin videoconferință. Deficiențe pe care le-au atenuat, mai întâi, cu o conexiune bună la internet; și apoi au venit laboratoarele online și participarea la rețele internaționale precum Arciteco, de Cluburi de Științe din America Ibero. Până în prezent, 15 ani în care a dezvoltat sute de proiecte științifice și tehnologice bazate pe cercetare științifică, proiectare inginerească, robotică și multă știință cetățenească, „întotdeauna cu un interes social și o legătură cu teritoriul, deoarece multe dintre resursele pe care le folosim sunt locale”, adaugă ea.

„Anul acesta participăm, alături de fete din întreaga lume, la un proiect numit Shakthisat, o inițiativă promovată de un doctor inginer din India, care a împărtășit cu fete din 108 țări din întreaga lume și care constă în proiectarea și construirea unui satelit lunar”, spune Aymerich. Fetele fac o pregătire online cu videoclipuri și activități din clasă, iar apoi, în India, în octombrie, va fi ales cel mai bun prototip, va fi construit și va fi trimis pe Lună. Dar lucrează și cu cei mai mici într-un proiect cu fermierii din zonă, pentru a vedea cum influențează alimentația animalelor cantitatea de proteine, grăsimi și vitamine care se regăsesc ulterior în laptele și carnea produsă; și participă la Toys from Trash, „un proiect super cool care provine și de la un profesor din India cu care învață despre știința și tehnologia care se află în jucării și le construiesc din lucruri care sunt la gunoi”.

Cu Universitatea din Burgos, au trimis capsule în stratosferă de patru ori și, cu Consiliul Castilla și León, au realizat un alt proiect prin care să vadă știința și tehnologia care se află în monumentele pe care le avem. În majoritatea cazurilor, sunt inițiative proprii menite să-i ajute să nu perceapă mediul în care se află, care pare atât de îndepărtat, ca pe un factor limitativ. Ei fac ateliere, ies pe teren, vizitează muzee, participă la târguri și concursuri științifice... Deși, dincolo de a fi un focar de vocații, pentru Aymerich cel mai important lucru este obținerea unei alfabetizări științifice și tehnologice, „să știe ce sunt și legătura pe care o au cu viața lor de zi cu zi”, susține ea. O idee care, cu ajutorul Fundației Margarita Salas, s-a extins acum în alte 15 sub-sediuri răspândite în toată Spania, pe lângă faptul că oferă formare în metodologia STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică, conform acronimului său în engleză) și învățare prin proiecte pentru mulți profesori.

Obiectiv, depășirea decalajului de gen

La doar cinci ani după izbucnirea pandemiei de Covid, este oarecum paradoxal faptul că numărul vocațiilor științifice din Spania este în scădere: doar 16,3% dintre adolescenții spanioli de 15 ani intenționează să se dedice profesional carierelor STEM, iar dintre aceștia, doar 4,2% sunt fete, conform unui studiu al Universității Camilo José Cela. În Spania, în 2022, au rămas neacoperite peste 120.000 de locuri de muncă destinate experților în noile tehnologii, conform datelor de la asociația DigitalES.

Decalajul este accentuat în anumite domenii STEM, cum ar fi Matematică (doar 36% dintre studenții universitari înscriși în acest domeniu sunt femei); Fizică (27%); Telecomunicații (23%) și Informatică (13%), și mai ales în Formarea Profesională: 52% dintre bărbații care absolvă sunt în domenii STEM, față de doar 7% dintre femei, conform studiului Femei în STEM: De la educația de bază la carieră, realizat de EsadeEcPol.

O problemă care își are originea încă de la vârste fragede: „Deja la șase ani, fetele încep să perceapă matematica ca pe un „teritoriu masculin”. În clasa a IV-a, fetele au cu 15% mai puține șanse de a considera această materie ca fiind preferata lor și cu aproape 9% mai puține șanse de a se vedea pe ele însele ca fiind bune la această materie”, susțin Lucía Cobreros și Teresa Raigada, coautoare. O diferență pe care o atribuie, printre altele, factorilor socioculturali și de așteptări precum stereotipurile și rolurile de gen transmise din mediul familial și educațional: „Datele arată că în familiile și culturile cu norme de gen mai egalitare, aceste diferențe practic dispar”.

Fetele, adaugă ele, tind să-și subestimeze capacitățile în materii STEM, indiferent de notele lor reale; și, de asemenea, influențează și alte aspecte, cum ar fi lipsa unor repere feminine în domeniul matematic și atitudinile diferite ale băieților și fetelor: studiile arată că ei sunt mai predispuși la medii competitive (ceea ce prezice o predispoziție mai mare de a se specializa în matematică), în timp ce ei tind să valorizeze mai mult impactul social al viitoarei lor munci, ceea ce la rândul său indică faptul că „ceea ce se întâmplă cu adevărat este că, poate, nu cunosc acea aplicație practică atât de enormă pe care o au [disciplinele STEM]”, sugerează Aymerich.

Pentru a inversa această situație, autorii raportului EsadeEcPol sugerează măsuri precum „programe de formare specifice care abordează simultan conținuturi și încredere în sine, cum ar fi activități extrașcolare și cursuri de vară axate pe STEM. Și, de asemenea, sunt eficiente metodologiile de predare care pun accent pe colaborare și rezolvarea comună a problemelor, precum și o orientare academic-profesională care contracarează activ stereotipurile”. De asemenea, este necesar să ne amintim că decalajul salarial în ocupațiile STEM din Spania (de 10% în favoarea bărbaților) este mult mai mic decât cel general (care se ridică la 20%).

Repere feminine în STEM

Casiana Muñoz este una dintre acele repere feminine în știință pe care este atât de necesar să le ajutăm să le vizualizăm. Această fiziciană cordobană, subdirector al Institutului de Astrofizică din Canare (IAC) a fost recent recunoscută cu Medalia Andaluziei pentru Cercetare, Știință și Sănătate și dă numele unui liceu din orașul care a văzut-o născută. În Granada a absolvit Fizica, iar la IAC a ajuns datorită unui program de burse cu care și-a făcut doctoratul.

„Știința în Spania a fost întotdeauna maltratată pentru că nu avem această tradiție. Sigur că este din cauza educației, dar este clar că trebuie să începem cu mult mai mult timp în urmă decât alte țări”, afirmă ea, în timp ce lansează o reflecție: „Știința în general este o modalitate de a avea o minte bine structurată. Și a studia, pur și simplu, un Bacalaureat în Științe, chiar dacă ajungi să faci Literatură [la universitate], îți oferă niște resurse mentale deloc neglijabile”.

Muñoz este specializată în fizica formării stelare violente în galaxii (Starburst, în engleză), un domeniu de studiu care face referire la erupția aproape simultană a unui număr mare de stele într-un volum relativ mic al universului; deși cercetarea sa este acum mai orientată spre studiul galaxiilor pitice. „Se numesc așa pentru că sunt mult mai puțin masive decât galaxiile precum a noastră, Calea Lactee. Au foarte puțină masă, dar sunt multe dintre ele, iar în unele dintre cele care se află aproape de noi, pe care le putem observa, acum se formează stele foarte speciale, cu un gaz compus practic din hidrogen și heliu... Face parte din acel gaz primordial de la începutul universului și înseamnă că putem vedea efectele a ceea ce ar fi rețeaua cosmică, care într-un fel nu a fost consumată complet”.

Omul de știință conduce, de asemenea, Grupul de Calitate a Cerului la IAC, o lucrare care se concentrează pe a ști cum este atmosfera care se află deasupra unui observator și a o cuantifica într-un mod obiectiv, ceva care necesită numeroase tehnici și teorii. „Ceea ce facem este să proiectăm instrumente sau tehnici pentru a măsura turbulența atmosferei care, într-un fel, limitează calitatea imaginii și facem simulări ale evoluției sale. Vaporii de apă, de exemplu, nu sunt buni pentru că absorb radiația și ne iau lumina în anumite benzi ale spectrului electromagnetic”, subliniază ea.

Pentru Muñoz, angajamentul față de promovarea vocațiilor științifice este innegociabil și merge întotdeauna când este chemată la liceul cordoban care îi poartă numele. „De fapt, când mi-au notificat Medalia Andaluziei, eram în drum spre centru pentru a susține o prelegere despre soare, care apropo este cea care mi-a luat cel mai mult timp să o pregătesc pentru că nu mai vorbisem niciodată despre asta”. În centru pregătiseră o expoziție intitulată Soarele copilăriei noastre în care, cu firul poeziei lui Machado, prezentau lucrări de tehnologie, fizică, biologie și literatură.

„Și eu le-am vorbit despre eclipsa de anul viitor, despre asteroidul care a pus capăt dinozaurilor, despre cel care nu va pune capăt nouă și chiar despre ceea ce înseamnă fuziunea nucleară în interiorul nucleului soarelui”. Când este întrebată despre motivul decalajului de gen în anumite discipline STEM, Muñoz avansează o altă posibilă explicație, care are legătură cu excesul de pragmatism: „Când vrei să studiezi Fizica, te gândești să descoperi lucruri; în Biologie, găsirea de secrete despre cum funcționează corpul; cu Chimie, la fel... Alegerea acestor cariere implică o anumită capacitate de a visa (...) și, în opinia mea, femeile suntem prea pragmatice. Când merg să-i văd pe cei din clasa a IX-a, văd multe fete care sunt foarte bune și foarte metodice și disciplinate. Și băieții, la acea vârstă, au un punct de visători care mi se pare minunat. Mi se pare foarte important ca femeile să viseze și ele la acele vârste, pentru că, deși pragmatismul feminin este o valoare extraordinară, pragmatismul extrem este foarte limitativ”.

Diseminarea științifică în rețele

Când, în 2018, Patricia Heredia a susținut o prelegere despre programarea pe blocuri în orașul natal Huesca, au participat patru băieți și o fată de nouă ani (astăzi 16), cu o vocație clară și curiozitate infinită: Valeria Corrales avea, pe atunci, nouă ani și ambele suspectau puțin că din acea întâlnire va apărea ValPat STEAM, un canal de popularizare științifică care acumulează deja 618 videoclipuri și 213.000 de abonați.

„Spunem întotdeauna că tehnologia nu are limite, dar practic avem videoclipuri din domenii precum tehnologia, programarea [în medii precum Scratch sau platforme open source precum Arduino], inteligența artificială, electronica, robotica sau designul 3D” cu care să predăm, pas cu pas, cum să realizăm fiecare proiect, subliniază Corrales. Scopul, bineînțeles, este de a disemina, dar întotdeauna făcând-o într-un mod distractiv. „Uneori căutăm un proiect pe internet și îl modificăm pentru a-l face mai al nostru sau ne gândim la o problemă pe care o avem și încercăm să o rezolvăm cu tehnologia”, adaugă ea. Își amintește de acel prim robot în formă de broască pe care l-au programat să se miște sau de cel pe care l-au proiectat cu Lego, pentru că atunci când era mică mergea la o academie cu fratele ei și acesta nu înceta să-i ceară apă. Așa că au construit unul care să o toarne într-un pahar.

În timpul pandemiei, cu distanțarea socială, au creat un „robot voluntar” care, în timpul unei campanii de colectare a alimentelor, mulțumea de fiecare dată când o persoană făcea o donație. Unul dintre ultimele sale videoclipuri explică cum să folosești IA pentru a-ți îmbunătăți ortografia.

„De multe ori te gândești că lucrurile impresionante pot fi făcute doar de adulți, iar noi vrem să arătăm că nu este întotdeauna așa. Așa că arătăm ce facem și cum, cu ce kit și în ce loc sau cu acest site web Scratch care este gratuit și că, dacă ne urmăresc, vor putea să o facă într-un mod distractiv, ca noi”, susține Heredia. De asemenea, se întâlnesc uneori cu părinți care se îndoiesc de capacitatea de a le preda toate astea copiilor lor. „Vrem să spargem acest stereotip și să le spunem părinților că ei, ca adulți, se pot așeza lângă un copil, pornind amândoi de la zero, și să învețe să facă acest tip de lucruri”, adaugă ea. Publicul ValPat, prin urmare, nu se limitează la tineri, ci se adresează și familiilor acestora și, din ce în ce mai mult, profesorilor, în special în America Latină, „care uneori ne cer sfaturi despre cum să facem anumite proiecte. Și toate astea te fac să te gândești că faci ceva bine”.

Corrales, care astăzi este în primul an de liceu (și care, desigur, va studia o disciplină STEM, deși încă nu știe care), consideră că participarea sa la videoclipuri poate ajuta mai multe fete să dezvolte o vocație științifică ca a ei: „Reperele apropiate sunt foarte importante. Cred că, dacă mă văd pe mine, s-ar putea să se simtă mai reflectate decât dacă ar vedea-o pe CEO-ul unei companii foarte importante, pentru că, dacă eu fac toate aceste proiecte, ele pot crede că sunt capabile să le facă și ele”.

Formări recomandate

• Master Oficial Universitar în Tehnologie Financiară: Blockchain și Fintech + 60 Credite ECTS (Enalde)
• Master în Tehnologii ale Informației pentru Afaceri + Titlu Universitar în Drept Tehnologic (Euroinnova)
• Master Universitar în Educație, Tehnologii și Inovație (VIU)
• Diplomă Expert în Programare în Python pentru Știința Datelor și Web (VIU)
• Master în Product Management și Design de Produs Digital (IEBS)
• Master în tehnologie și siguranță alimentară (Cemp)
• MBIOFAR | MASTER INDUSTRIA BIOFARMACÉUTICĂ
• Master Universitar în Științe și Tehnologii Omice (60 ECTS) și Diplomă de Specializare în AFACERI REGULATORII ALE PRODUSELOR DE SĂNĂTATE (30 ECTS) (Esame)
• Master în farmacologie și tehnologie farmaceutică (Inesem)