Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a anunțat încetarea războiului de 12 zile, dar durabilitatea armistițiului rămâne sub semnul întrebării. Obiectivul acum este de a împiedica prăbușirea acordului fragil și de a readuce Teheranul la masa negocierilor.

Statele Unite și Qatar au intermediat un armistițiu între Israel și Iran, lucru care părea aproape imposibil în ultimele zile, având în vedere violența atacurilor reciproce. Acum, când bombardamentele au încetat, părțile se confruntă cu o dublă provocare, deosebit de complexă pentru președintele american: menținerea armistițiului șubred și reluarea negocierilor cu Iranul, pe care Washingtonul le programase pentru 15 iunie în Oman, dar care au fost dinamitate de operațiunea militară israeliană.

Menținerea păcii pare o sarcină dificilă din cauza nivelului ridicat de neîncredere reciprocă și a rivalității de lungă durată. Tensiunile au atins un nivel fără precedent într-un război pe care Trump s-a amuzat să-l numească – „războiul de șase zile”. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a folosit acest termen pentru a confirma armistițiul, declarând încetarea războiului de 12 zile, impus poporului iranian.

Donald Trump, pare să poată contabiliza acest succes. Acordul dintre părțile beligerante îndepărtează perspectiva implicării Washingtonului în conflict de partea Israelului, ceea ce ar putea duce la un război prelungit, similar celui din Irak sau Afganistan.

Daniel Ben Simon, fost membru al Knesset-ului, subliniază rolul cheie al lui Trump în soluționare, indicând influența sa asupra ambelor părți, în special asupra lui Netanyahu. Ben Simon notează că armistițiul a fost adoptat „din mers” și nici măcar nu este consemnat documentar și prezice că Netanyahu va câștiga următoarele alegeri datorită sprijinului lui Trump.

Negociatorii americani speră, de asemenea, să reia eforturile diplomatice de a limita programul nuclear iranian. José Vericat de la Real Instituto Elcano consideră că acest război a fost inițiat de Netanyahu fără motive și amenințări evidente. El notează lipsa unui „orizont politic” pentru Israel în regiune, deoarece țara continuă să parieze pe superioritatea militară.

Administrația Trump susține că a provocat daune ireparabile programului nuclear iranian, deși acest lucru ridică îndoieli. Nu este clar cât de mult uraniu îmbogățit a fost salvat înainte de atacuri și cât de mult timp va dura Iranul pentru a-și restabili programul. La rândul său, Iranul susține că nu urmărește să creeze o bombă nucleară - acesta este principalul argument folosit de Netanyahu pentru a justifica operațiunea sa militară.

Trump pare să fi decis să renunțe la retorica schimbării de regim în Iran, spunând că nu vrea haosul care ar putea rezulta. El a menționat că iranienii sunt comercianți și antreprenori buni și că ar trebui să li se ofere posibilitatea de a reconstrui țara. El a subliniat, de asemenea, că Iranul nu va obține niciodată arme nucleare.

În timp ce în interiorul țării, în special din partea democraților, există apeluri la impeachment, rămâne neclar modul în care va evolua dezescaladarea. Niciuna dintre părți nu pare să dorească să se recunoască învinsă.

Israelul susține că și-a atins obiectivele - distrugerea programelor nucleare și cu rachete, ceea ce ridică îndoieli. Experții consideră că Iranul, cel mai probabil, va căuta să câștige timp și să-și refacă forțele.

Întrebarea cât va dura armistițiul rămâne deschisă, având în vedere noile atacuri și acuzațiile reciproce. Patru persoane au murit în Israel în prima zi a armistițiului fragil, iar Trump l-a avertizat pe Netanyahu să nu se bazeze pe noi lovituri din partea Washingtonului.