Armata israeliană a bombardat în această dimineață o clădire rezidențială lângă Beirut pentru a asasina un membru al organizației Hezbollah. Este al doilea atac în doar patru zile asupra Dahiye, suburbia majoritar șiită considerată unul dintre principalele fiefuri ale partidului-miliție libanez, zonă care fusese ferită de atacuri de la acordul de încetare a focului din noiembrie anul trecut.

Bombardamentul, care a avut loc la ora 03:30 dimineața, ora locală (02:30, ora României), a ucis patru persoane. Printre acestea se numără și ținta atacului: Hassan Bdeir, adjunctul responsabilului pentru afaceri palestiniene în cadrul Hezbollah, care se afla împreună cu familia sa. Dahiye revine astfel la o combinație între noua și vechea sa realitate, pe fondul a două lansări de rachete din Liban spre Israel (care nu au provocat victime), ca răspuns la reluarea bombardamentelor în Gaza. Hezbollah – slăbită politic și militar – s-a distanțat clar de aceste lansări, însă Israelul a pus-o din nou în vizor.

Atacul a vizat o clădire înaltă din cartierul Sfeir, parte a Dahiye. Imaginile de dimineață arată clădirea încă în picioare, dar cu daune semnificative la ultimele trei etaje. Există, de asemenea, șapte răniți, dintre care doi în stare critică, a informat Ministerul libanez al Sănătății.

Armata israeliană a invocat conceptul de „bombă cu ceas” pentru a justifica asasinarea lui Bdeir, atribuindu-i planificarea, împreună cu Hamas, a „unui atac terorist semnificativ și iminent împotriva civililor israelieni”. „A fost eliminat imediat” având în vedere „amenințarea iminentă pe care o reprezenta”, au declarat într-un comunicat comun armata și serviciile de informații israeliene.

Acestea nu au fost singurele zone în care Israelul și-a demonstrat superioritatea militară marți (Libanul, de altfel, nici nu are Forțe Aeriene). Dronele au survolat la joasă altitudine și orașul Nabatiye și împrejurimile sale, în sud; Valea Bekaa de vest și Hermel, la granița cu Siria. Zgomotul lor puternic generează în rândul populației un sentiment constant de supraveghere și amenințare.

„Pretexte pentru agresiune”

Președintele Libanului, Joseph Aoun, care a preluat funcția în ianuarie după pierderea influenței Hezbollah și era considerat candidatul favorit al Statelor Unite și al Arabiei Saudite, mizează totul pe evitarea unor noi atacuri de pe teritoriul libanez („pretexte pentru agresiune”, le-a numit marți), pe Forțele Armate pe care le-a condus și pe presiunea internațională pentru a evita ca escaladarea să ducă la un nou război pe care țara nu și-l poate permite.

Aoun a cerut „prietenilor” Libanului din lume să „se mobilizeze în favoarea” dreptului țării la suveranitate teritorială deplină. Vinerea trecută, după primul bombardament lângă Beirut, a condamnat atacurile cu rachete împotriva Israelului și și-a recunoscut neputința de a-l forța pe premierul Benjamin Netanyahu să respecte un armistițiu pe care îl încalcă zilnic. „Dacă Statele Unite și Franța nu sunt capabile să ne ofere garanții, cine ni le va oferi?”, a răspuns retoric unei jurnaliste. Washingtonul și Parisul garantează acordul, conform căruia Forțele Armate ale Libanului trebuie să se asigure că nu există milițieni sau arme în mâinile grupurilor armate. Aoun a estimat recent la 250 numărul confiscărilor de armament și operațiunilor împotriva ascunzătorilor din tuneluri la sud de râul Litani, zona supravegheată de căștile albastre ale ONU și unde se concentrează desfășurarea militară pentru a controla Hezbollah. Armata a anunțat, de asemenea, arestări legate de lansarea proiectilelor spre Israel.

Aoun a făcut aceste declarații la Palatul Élysée, alături de Emmanuel Macron, președintele Franței, fosta putere colonială. Spre deosebire de Washington, care a susținut constant marele său aliat din Orientul Mijlociu („Israelul își apără poporul și interesele ca răspuns la un atac cu rachete”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce), Macron a calificat primul bombardament lângă capitală drept „inacceptabil”, „unilateral” și fără „nicio informație” despre autor. „Este absolut necesar ca cadrul pe care l-am definit, care a fost agreat de Liban și Israel, să fie respectat corespunzător. Iar Israelul nu l-a respectat astăzi”, a subliniat el.

Adjuncta trimisului SUA pentru Orientul Mijlociu, Morgan Ortagus, are programată o vizită în Liban săptămâna aceasta. Vizita sa anterioară, în ajunul formării guvernului, în februarie, s-a încheiat cu o controversă. În fața presei din Beirut, a mulțumit Israelului (cu care Libanul nu are relații diplomatice și a purtat mai multe războaie în trecut) pentru „înfrângerea Hezbollah” în conflictul de anul trecut, care a început cu detonarea surpriză de către Mossad a mii de pagere comandate de Hezbollah. Ulterior, Israelul a asasinat unul câte unul principalii lideri ai grupării, inclusiv pe Hassan Nasrallah, aflat în vârful ierarhiei.

Succesorul lui Nasrallah, Naim Qasem, a ridicat timid tonul sâmbătă, la o zi după primul bombardament din Dahiye, avertizând că Hezbollah nu va avea „altă opțiune decât să revină la alte variante” dacă Israelul „nu respectă acordul, iar statul libanez nu obține rezultatul scontat la nivel politic”. „Încă este posibilă rezolvarea situației pe căi politice și diplomatice, dar [...] totul are o limită”, a avertizat el.

Deocamdată, Israelul ocupă cinci poziții militare în sudul Libanului, încălcând retragerea completă la care s-a angajat prin acordul de încetare a focului și de la care nu va „ceda controlul”, după cum a avertizat premierul său, Benjamin Netanyahu, luna trecută. Agenția de știri de stat libaneză (ANI) a semnalat săptămâna trecută că armata israeliană a fortificat una dintre aceste poziții cu un zid de beton, baricade și sisteme de supraveghere, iar lucrările au blocat un drum.