Casa Gomis, o capodoperă arhitecturală, a fost uitată până când discuțiile despre extinderea aeroportului au readus-o în atenție. Această casă, situată în zona protejată La Ricarda, lângă Barcelona, este un exemplu strălucit de raționalism și simbolizează o altă viață, mai umană.

Construită după al Doilea Război Mondial, casa a devenit un refugiu pentru intelectualii catalani care doreau să mențină spiritul modern și tradițiile catalane, reprimate de regimul Franco. Arhitectul Josep Lluís Bonet i Castell a creat un spațiu unde arta și cultura au înflorit în afara controlului dictaturii.

În Casa Gomis s-au adunat personalități marcante ale artei, precum Joan Miró și Antoni Tàpies. Casa nu era doar un loc de locuit, ci și un centru de schimb cultural și experimentare. Arhitectura raționalistă a casei, cu geometria sa și utilizarea sticlei și metalului, crea o armonie cu natura înconjurătoare.

Cu toate acestea, dezvoltarea, la fel ca represiunea, a distrus această imagine idilică. Extinderea aeroportului El Prat, inevitabilă pentru dezvoltarea Barcelonei, a dus la perturbarea echilibrului acustic în La Ricarda. Casa Gomis, inițial concepută ca o oază de liniște, s-a trezit într-o zonă cu zgomot sporit.

În ciuda acestor schimbări, casa a fost conservată și acum va fi transformată într-un muzeu, care va spune povestea unui alt vis pierdut despre viață. Ne amintește cum burghezia credea în posibilitatea unei alte vieți, în care armonia cu natura și îmbogățirea culturală erau cele mai importante. Această casă este o dovadă că proiectele utopice din trecut arată că cineva a încercat cândva să schimbe lumea.

Cuvinte cheie: Casa Gomis, arhitectură, raționalism, Barcelona, La Ricarda, Josep Lluís Bonet i Castell, cultură, artă, aeroport, extindere, burghezie catalană, istorie.