În lume se observă o tendință de creștere a datoriei publice și a deficitului, ceea ce devine o nouă normalitate pentru economiile dezvoltate, indiferent de orientarea politică a guvernelor. SUA, Germania, Marea Britanie și Japonia – sunt doar câteva dintre țările confruntate cu această problemă.

În Statele Unite, de exemplu, reforma fiscală a lui Donald Trump ar putea duce la o creștere a datoriei publice de la 100% la 124% din PIB până în 2034. Germania, care aderă în mod tradițional la o politică financiară strictă, renunță, de asemenea, la restricțiile privind datoria și plănuiește să emită obligațiuni în valoare de 850 de miliarde de euro. Marea Britanie, în ciuda deficitului ridicat, a amânat planurile de reducere a cheltuielilor. Japonia, cu o datorie uriașă de 250%, promite reduceri suplimentare de taxe.

Mulți experți notează că piețele financiare sunt tolerante cu creșterea datoriei, ceea ce creează condiții pentru o politică bugetară mai flexibilă. Fondul Monetar Internațional și Banca Reglementelor Internaționale își exprimă deja îngrijorarea cu privire la creșterea poverii datoriei.

Franța, având un deficit de 5,8% și o datorie de 112%, intenționează să-și mărească cheltuielile cu 44 de miliarde de euro. Prim-ministrul francez, François Bayrou, a menționat că obișnuința cu deficitul a devenit obișnuită. Instabilitatea geopolitică și angajamentele țărilor NATO exercită, de asemenea, presiuni asupra finanțelor publice. Comisia Europeană oferă diverse mecanisme pentru a atenua consecințele acestor cheltuieli.

Analistii subliniază că în țările dezvoltate, unde creșterea economică este mai mică, dezechilibrele bugetare au un impact mai mare asupra PIB-ului. Pentru sustenabilitatea datoriei, este necesar fie să crească creșterea economică, fie să reducă ratele dobânzilor. În țările dezvoltate, este disponibilă doar a doua opțiune.

SUA se confruntă deja cu un nivel ridicat de datorie, aproape de recordul din 1946. Reforma fiscală ar putea duce la o creștere a deficitului la 7% într-un an și la o creștere a costurilor serviciului datoriei cu 1,8 trilioane de dolari. Experții își exprimă îngrijorarea că reducerea impozitelor nu va duce la o creștere economică suficientă, ci doar va agrava povara datoriei. Problema reformei sistemului de securitate socială rămâne deschisă.

Marea Britanie s-a confruntat cu dificultăți în punerea în aplicare a planurilor de reducere a cheltuielilor. Reacția piețelor la aceste evenimente arată că riscurile asociate cu povara datoriei sunt în creștere. Țările din zona euro, la rândul lor, au realizat necesitatea investițiilor, inclusiv în apărare și tranziția energetică.

Germania, care se află în prezent în recesiune, intenționează să emită obligațiuni în valoare de 850 de miliarde de euro. Experții consideră că a venit înțelegerea necesității de a investi în infrastructură și de a stimula economia. Spania, cu un deficit de 2,8% și o datorie de 101%, a reușit să-și reducă prima de risc la nivelul anului 2010. Întrebarea cu privire la impactul războaielor comerciale asupra economiei rămâne deschisă.