Evenimentele tragice din Texas, concomitent cu deciziile autorităților americane de a slăbi reglementările de mediu, sunt un semnal de alarmă pentru necesitatea de a acționa urgent în fața schimbărilor climatice.

La începutul lunii iulie, în timp ce SUA sărbătorea Ziua Independenței, în Texas s-a produs o tragedie: au murit sau au dispărut în jur de 100 de persoane, majoritatea tineri și copii. Acest eveniment ar fi trebuit să servească drept un avertisment sever pentru autoritățile americane, indicând consecințele inacțiunii în ceea ce privește schimbările climatice. Cu toate acestea, în aceeași zi, președintele SUA a promulgat o lege care anulează o serie de stimulente prevăzute de "Legea de reducere a inflației" pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabilă.

Aceste acțiuni sunt îngrijorătoare pe fondul apelurilor la măsuri mai decisive din partea organizațiilor internaționale. De exemplu, Comisia Europeană a propus reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 cu 90%, care este cel mai scăzut obiectiv recomandat de oamenii de știință. Mulți experți se așteptau la obiective mai ambițioase.

Există o lipsă de responsabilitate politică în problemele climatice, ceea ce duce la progrese lente în îndeplinirea obligațiilor internaționale. Nu există mecanisme care să asigure respectarea de către state a "obligației de respect și garanție" în contextul situației de urgență climatică.

În acest context, concluziile consultative ale Curții Interamericane a Drepturilor Omului (CIDH) din 29 mai 2024 devin deosebit de relevante. Deși această concluzie nu se aplică cazurilor din afara jurisdicției americane, ea dă tonul în ceea ce privește rolul instanțelor în asigurarea respectării de către state a obligațiilor climatice.

CIDH a analizat modul în care obligațiile generale ale statelor cu privire la drepturile omului pot fi afectate în contextul situației de urgență climatică. Recunoașterea acestei situații de urgență este punctul de plecare. CIDH se bazează pe trei criterii: urgența acțiunilor eficiente, gravitatea consecințelor și complexitatea măsurilor de răspuns necesare.

Concluziile examinează în detaliu obligațiile statelor legate de situația de urgență climatică, subliniind că statele ar trebui să se abțină de la acțiuni care conduc la retragerea măsurilor de protecție a drepturilor omului de la consecințele schimbărilor climatice. Aceasta include prevenirea obstrucționării accesului la informații fiabile.

Se subliniază în special importanța "diligenței adecvate", proporțională cu nivelul de risc asociat cu situația de urgență climatică. Statele sunt, de asemenea, obligate să ia decizii interne menite să anuleze actele normative care afectează drepturile și să adopte normele necesare pentru a le proteja.

În perioada negării climatice și a măsurilor menite să reducă angajamentele, astfel de decizii sunt de o importanță critică. Ele deschid spațiul pentru apărare în trei domenii cheie: dezvoltarea economică, care trebuie să dovedească ireversibilitatea obiectivelor climatice; date științifice mai convingătoare; și rolul instanțelor internaționale.

Această știre arată că situația climatică necesită acțiuni urgente și decisive, iar inacțiunea poate duce la consecințe catastrofale.