Ecuador, a treia țară din America Latină cu cei mai mulți persoane strămutate intern, se confruntă cu o criză acută cauzată de creșterea violenței. Potrivit Consiliului Norvegian pentru Refugiați, în 2024 au fost înregistrate 101.000 de cazuri de strămutare internă, ceea ce plasează Ecuadorul alături de Haiti și Columbia.

În ultimii ani, mii de oameni au fost forțați să-și părăsească locuințele din cauza conflictelor și violenței cauzate de activitățile grupurilor criminale. Până la sfârșitul anului trecut, aproximativ 49.000 de persoane fuseseră deja strămutate în toată țara. Aceasta este o situație fără precedent pentru Ecuador.

Potrivit Consiliului pentru Refugiați, Ecuador este depășit doar de Columbia (388.000 de persoane strămutate) și Haiti (889.000). Strămutarea forțată într-o țară cu o populație de 17 milioane de locuitori este o consecință directă a intensificării grupurilor criminale și a luptei lor pentru controlul teritoriilor.

Renato Rivera, directorul Observatorului Ecuadoriano pentru Criminalitate Organizată, leagă creșterea strămutării interne de fragmentarea organizațiilor criminale. "Fragmentarea a dus la o creștere a violenței în cartiere și, în același timp, a stârnit interesul noilor grupuri criminale pentru controlul teritoriilor", explică Rivera. Această dinamică se manifestă nu numai prin violență, ci și prin șantaj, care sunt o modalitate de a controla teritoriile și de a oferi rețele private de protecție. Mulți oameni nu pot plăti și decid să plece.

Provinciile cele mai afectate de migrația internă – Esmeraldas, Manabí, El Oro și Guayas – sunt, de asemenea, lideri în ceea ce privește numărul de crime. În capitala Quito, în zone precum Solanda, există o situație similară. Rivera adaugă că zonele cu cele mai multe strămutări coincid cu rutele de trafic de droguri: "Această concentrare a violenței este corelată cu nodurile rutiere ale țării, prin care este transportat drogul". Violența a dus la închiderea școlilor.

În cartierul Socio Vivienda din orașul Guayaquil, se poate vedea clar modul în care violența îi forțează pe oameni să-și părăsească casele. Datele din mai anul acesta arată că 316 persoane au fost strămutate din această zonă din cauza escaladării violenței. După atacul bărbaților înarmați în martie, zona a devenit o "zonă fantomă". Militarii au sosit la fața locului a doua zi, dar intervenția lor nu a reușit să protejeze familiile. Singura modalitate pentru ei a fost să fugă.

Violența are un impact negativ nu doar asupra stării fizice, ci și asupra sănătății mentale, slăbește legăturile sociale și limitează accesul la mijloacele de trai, punând în pericol stabilitatea și bunăstarea oamenilor. Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați din Ecuador, femeile, adolescenții și reprezentanții LGBTQI+ se confruntă cu riscuri deosebit de grave, de la violența sexuală la amenințări directe la viață. "Deși comunitățile au demonstrat o rezistență semnificativă, măsurile actuale de răspuns sunt încă limitate în fața amplorii situației", menționează ONG-ul.

La un an după ce președintele Daniel Noboa a anunțat un conflict, situația nu s-a schimbat. Pe 24 mai, Noboa a promis să reducă numărul crimelor, dar nu a reușit să-și țină promisiunea.

Ecuador este una dintre cele mai periculoase țări din America Latină, unde se înregistrează 38 de crime la 100.000 de locuitori. Doar din ianuarie până în aprilie 2025, au fost înregistrate 3094 de omucideri intenționate, cu 58% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Comparând cu 2023, care a fost cel mai sângeros din istoria țării (2301 de cazuri în primele patru luni), se poate concluziona că 2025 ar putea fi și mai violent.