Situația umanitară din Fâșia Gaza

Mohammed Karkira se apleacă deasupra unui foc alimentat cu resturi de țesături și lemn recuperate din casa sa bombardată din nordul orașului Khan Yunis, în sudul Fâșiei Gaza. Le-a dus până la refugiul său din zona Al Mawasi, aflată în apropiere, pentru a putea găti un fel de mâncare cu paste. Este a opta oară când familia mănâncă paste în două săptămâni, dar este practic singurul lucru care se mai găsește.

Karkira amestecă o lingură de sos de roșii în apă clocotită și încearcă să-și convingă copiii să mănânce o porție de care s-au săturat deja. Dar nu există alternativă. Acest bărbat de 47 de ani, tată a patru copii, nu își poate permite ceva atât de elementar precum făina, acum un produs de lux în Gaza, mai ales de când Israelul a negat din nou intrarea oricărui ajutor umanitar pe 2 martie.

«Mâncăm de două ori pe zi, eliminând practic pâinea din dietă, reducând porțiile la minimum, recurgând aproape întotdeauna la produsele conservate... Nu știu cum să-i spun. Este moarte de foame, pur și simplu», spune el. «Ocupația știe ce face. Dacă un proiectil israelian nu-mi ucide copiii, foamea și bolile o vor face. Este un alt tip de război, dar la fel de ucigător», adaugă el.

Escaladarea crizei

Israelul a pus capăt încetării focului în Gaza și a reluat bombardamentele pe 18 martie, când armistițiul urma să împlinească două luni. De atunci, și-a intensificat atacurile aeriene și operațiunile terestre în Gaza și a impus restricții severe de mișcare. Peste 1.500 de palestinieni și-au pierdut viața în aceste trei săptămâni; printre ei, lucrători umanitari și jurnaliști, iar 390.000 de locuitori din Gaza au fost nevoiți să se deplaseze din nou, potrivit cifrelor ONU.

Karkira întinde cât poate rezervele de mâncare care le-au mai rămas și deja împrumută bani de la rudele sale pentru a cumpăra făină, care se vinde cu peste 100 de dolari pentru 25 de kilograme, față de 15 dolari cât costa înainte de război, deoarece abia mai sunt rezerve. Pe acest tată de familie îl îngrijorează cel mai mult ceea ce va urma.

«Ce voi face dacă punctele de trecere a frontierei rămân închise? Cu ce îmi voi hrăni copiii când se va termina puținul ajutor care ne-a mai rămas? Este lumea chiar atât de neputincioasă în fața a ceea ce ni se întâmplă?», se întreabă el.

Avertismentele internaționale

Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat pe 8 aprilie că «ajutorul s-a epuizat» și a denunțat faptul că «Gaza a devenit un câmp de exterminare și civilii trăiesc sub o spirală a morții fără sfârșit», cerând în același timp o nouă încetare a focului și eliberarea ostaticilor israelieni care se află încă în mâinile mișcării islamiste palestiniene Hamas.

Cu o zi înainte, responsabilii principalelor agenții ale ONU au denunțat faptul că cei 2,1 milioane de persoane care trăiesc în Gaza «sunt din nou prinse, bombardate și înfometate, în timp ce alimentele, medicamentele, combustibilul și materialele de construcție pentru adăposturi se acumulează în punctele de trecere a frontierei».

Cele 25 de brutării care funcționau în Gaza datorită sprijinului Programului Alimentar Mondial s-au închis din cauza lipsei de făină.

Consecințele războiului

De la 7 octombrie 2023, un total de 50.933 de locuitori din Gaza au murit violent în acest război, potrivit cifrelor ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas. În Israel, potrivit datelor ONU, aproximativ 1.200 de persoane și-au pierdut viața, marea majoritate în atentatele Hamas din 7 octombrie 2023, și se estimează că miliția palestiniană are în mâinile sale încă 59 de ostatici. Unii dintre ei ar fi murit.

ONU estimează că 60.000 de copii din Gaza au nevoie de tratament pentru malnutriție acută. Karkira spune că fiii săi prezintă deja simptome. «Sunt slabi. Nu pot să se joace sau să meargă ca înainte. Fiul meu cel mare s-a prăbușit de două ori. Medicii spun că nu este bolnav, ci doar subnutrit», explică el.

Unicef a avertizat că, fără intrarea de ajutor de la 2 martie, se preconizează o creștere a malnutriției, a bolilor și a altor afecțiuni care pot fi prevenite, ceea ce va spori riscul de decese infantile care pot fi evitate.

«Unicef are mii de paleți de ajutor care așteaptă să intre în Fâșia Gaza», a reamintit Edouard Beigbeder, directorul Unicef pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord. «Nu este vorba despre o alegere sau despre un act de caritate: este o obligație conform dreptului internațional», a adăugat el.

Problemele cu aprovizionarea cu alimente

Cu toate brutăriile închise, multe familii depind de cuptoarele de lut pentru a coace pâine. În centrul orașului Khan Yunis, mulți oameni care nu au combustibil și gaz stau la coadă printre dărâmături pentru a folosi două cuptoare manevrate de o mamă și fiica ei, cărora le plătesc câțiva cenți.

Nasma Abdelhamid, de 39 de ani, lucra înainte jumătate de zi. Acum, coace de la răsărit până la apus. «Familiile de opt persoane fac între 15 și 20 de pâini la fiecare două zile», spune ea. «Unele mame dau porția lor copiilor pentru că nu mai au ce să mănânce. Fiecare bucată de pâine contează», descrie ea.

Înainte ca frontiera să se închidă din nou și încetarea focului în Gaza să dispară, brutăriile vindeau pâine la prețuri subvenționate datorită sprijinului ONU. O pungă de două kilograme costa în jur de jumătate de euro. Abdelhamid spune că se simte ca în primele zile ale războiului, în octombrie 2023, când pâinea aproape a dispărut din Gaza. Propria sa familie, de 10 persoane, depinde în mare măsură de mâncarea conservată.

Soțul ei, ca marea majoritate a locuitorilor din Gaza, este șomer. Legumele, dacă se găsesc, costă mai mult de nouă euro kilogramul. Carnea și fructele au dispărut complet de pe piețe.

Apel pentru acțiune

«Nu transformați pâinea în armă de război» Abdelnaser al Ajrami, șeful Asociației Proprietarilor de Brutării din Gaza, explică că primeau făină și combustibil de la PAM și că cele 25 de brutării lucrau fără încetare, deoarece erau o adevărată salvare pentru populație. «Asta înseamnă să înfometezi oamenii. Nu există alt cuvânt pentru a descrie acest lucru. Familiile depindeau de pâinea subvenționată de PAM. Acum nu își pot permite făina și, chiar dacă și-ar permite, nu au combustibil pentru a o coace», descrie Al Ajrami.

«Le-am spus Israelului și comunității internaționale: nu transformați pâinea în armă de război. Este o chestiune umanitară, nu politică», insistă el.

Acum 10 zile, povestește responsabilul, Coordonarea Activităților Guvernamentale în Teritorii (COGAT), entitatea militară israeliană care controlează ajutorul care ajunge pe teritoriul palestinian, i-a cerut să enumere nevoile pe care le aveau brutarii din Gaza. El a răspuns că 300 de tone de făină și 24.000 de litri de motorină pe zi, dar nu a mai ajuns nimic.

Ali Wafi, responsabil pentru Gaza în Asociația palestiniană de Dezvoltare Agricolă (PARC), explică că în prezent mai puțin de 20% din terenurile productive din Gaza sunt utilizate din cauza distrugerii terenului, a strămutărilor și a pierderii accesului la unele zone din Fâșie.

«Dacă armata israeliană invadează noi zone, strămută mai multe familii și distruge mai multe ferme, foametea se va intensifica», spune Wafi.

«Trebuie să repornim viața și să reconstruim sistemele alimentare locale în măsura posibilului, pentru a nu depinde complet de ajutor», insistă el. Această entitate și-a redus cu 70% activitățile de ajutor, deși în martie a reușit totuși să distribuie 255.000 de mese calde, folosind încă rezervele pe care le aveau din produsele depozitate în timpul încetării focului.

Wafi spune că încearcă să își întindă la maximum alimentele depozitate, reducând porțiile și numărul de rații. «Tratăm această situație ca pe o criză pe termen lung», spune el. «În războaiele anterioare, cel puțin exista un consens că ajutorul trebuie să ajungă. Acum, nimeni nu face presiuni asupra Israelului absolut deloc», se plânge el.

Acest articol este publicat în colaborare cu Egab, o platformă care lucrează cu jurnaliști din Orientul Mijlociu și Africa.