În centrul dezbaterilor politice din Franța se află întrebarea despre influența organizației "Frații Musulmani" și potențiala sa amenințare la adresa securității naționale. Un raport informativ, care a ajuns în presă, a stârnit un larg ecou și a devenit subiect de dispută cu privire la oportunitatea politică și părtinire.

Ministrul de Interne al Franței, Bruno Retailleau, a transmis către Le Figaro un raport care avertiza cu privire la creșterea influenței "Fraților Musulmani" și amenințarea lor la adresa coeziunii naționale. Potrivit raportului, organizația a pătruns în asociații culturale, sportive și administrative. Cu toate acestea, criticii, inclusiv reprezentanți ai organizațiilor islamice și forțelor politice de stânga, pun la îndoială obiectivitatea concluziilor raportului.

Oponenții susțin că raportul are o conotație politică și este destinat să discrediteze liderii și organizațiile musulmane integrate în societatea franceză. Experții notează că partea factuală a raportului nu confirmă concluziile declarate cu privire la o amenințare serioasă. Potrivit acestora, raportul poate fi folosit pentru a limita influența musulmanilor în viața politică și socială.

Potrivit raportului, numărul de susținători ai "Fraților Musulmani" în Franța este de la 400 la 1000 de persoane, ceea ce nu este comparabil cu numărul total al populației musulmane a țării (aproximativ 7,5 milioane de persoane). Se observă că organizația a fost activă în Franța în anii 1990, în principal în rândul intelectualilor, dar acum influența sa a scăzut semnificativ.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, ar fi fost nemulțumit de scurgerea raportului, considerând-o o încercare de manipulare politică. În același timp, ministrul de interne Retailleau, se spune, promovează o agendă anti-islamistă, ceea ce provoacă critici din partea diferitelor forțe politice.

În preajma alegerilor municipale din 2026, experții prevăd o creștere a influenței forțelor de stânga, în special a partidului "Franța Nesupusă" (LFI), care critică secularismul în Franța, considerându-l o formă de islamofobie. Populația musulmană, care reprezintă o parte semnificativă a electoratului în unele municipalități, poate juca un rol crucial în aceste alegeri.

Deputatul LFI Farida Amrani și-a exprimat îndoieli cu privire la temeinicia acuzațiilor, subliniind că raportul nu indică metode specifice de pătrundere a "Fraților Musulmani" în instituțiile publice. Ea a subliniat necesitatea respectării principiilor secularismului și respectării libertății religioase.

Raportul conține, de asemenea, date despre activitățile legate de educație, dezvăluind legături ale unor școli islamice cu "Frații Musulmani". În general, în jurul raportului s-a desfășurat o luptă politică care afectează problemele securității naționale, libertății religioase și influenței politice.