Madrid - Guvernul spaniol a recunoscut în fața Curții Supreme că nu a evaluat până în prezent niciun minor neînsoțit care solicită azil în Insulele Canare. Această declarație a fost făcută în ciuda faptului că centrele care primesc acești copii pe insule au fost create la 25 martie.

În cadrul unei audieri publice prezidate de fostul președinte al Curții Supreme, Carlos Lesmes, reprezentanții administrației de stat au declarat că evaluarea minorilor nu a fost încă efectuată din cauza așteptării documentelor din Insulele Canare. S-a menționat, de asemenea, lipsa resurselor specializate pentru primirea acestor copii, și că în centrele de primire a solicitanților de azil din Insulele Canare sunt disponibile doar 45 de locuri, iar alte 150 sunt pregătite în grabă pentru a încerca să respecte decizia Curții Supreme.

Reprezentantul guvernului Canarelor a remarcat la finalul audierii: „A fost clar că nimic nu s-a schimbat absolut de când a fost pronunțată decizia”. S-au discutat măsurile luate de guvernele central și canarian pentru a pune în aplicare decizia instanței, care a acordat guvernului 10 zile pentru a oferi acces la sistemul internațional de protecție pentru mai mult de 1.000 de minori neînsoțiți care locuiesc în prezent în centrele de protecție a comunității. Divergențele dintre cele două administrații au ieșit la iveală după două luni, în timpul a aproape trei ore de audieri, în care părțile s-au acuzat reciproc de situația creată și nu au reușit nici măcar să cadă de acord asupra cifrei numărului total de minori neînsoțiți care solicită azil și care se află în prezent în Insulele Canare.

Potrivit guvernului lui Fernando Clavijo, înainte de decizia Curții Supreme existau 1.008 minori, dar de atunci acest număr a crescut la 1.221. Guvernul, însă, estimează acest număr la doar 762. Toți copiii și adolescenții se află în prezent în centrele de protecție a minorilor de pe insule, dar, potrivit Curții Supreme, ar trebui să fie primiți în sistemul statal de primire a solicitanților de azil. Executivul a prezentat la audieri cinci martori care au subliniat argumentele împotriva asumării responsabilității pentru acești copii.

„Până în prezent, criteriile de admitere sunt stabilite și acceptăm doar adulți sau minori însoțiți de rude sau tutori”, a explicat Amapola Velasco, director general al Sistemului Internațional de Protecție, subliniind că niciun centru din rețeaua de primire de stat nu dispune în prezent de resursele necesare pentru îngrijirea minorilor neînsoțiți, cum ar fi prezența personalului 24 de ore pe zi sau spații separate pentru adulți și copii.

Reprezentanții statului au susținut, de asemenea, că minorii neînsoțiți care solicită azil nu îndeplinesc una dintre cerințele esențiale pentru accesul la sistemul de primire de stat, care este de a nu avea nevoile de bază acoperite. Dar, deoarece acești minori sunt în centre de protecție a comunității, toate nevoile lor sunt satisfăcute, a justificat Juan Luis Valterra, director adjunct general pentru planificarea și evaluarea sistemului internațional de primire. „Nu ne-am confruntat cu o astfel de situație, dar cred că regulile de primire obligă la primirea minorilor într-un mod specific, prin serviciile oferite în comunitățile autonome. Dar, în plus, dacă o persoană care primește ajutor în comunitate ar încerca să intre în rețeaua de primire a solicitanților de azil, s-ar putea întâmpla să nu îndeplinească criteriile de acces”, a asigurat Valterra.

Ca răspuns la insistența reprezentanților guvernului care doresc să arate că minorii neînsoțiți sunt mai bine îngrijiți în centrele de protecție care depind de comunități, întrebările pe care președintele instanței le-a adresat tuturor martorilor au subliniat în special necesitatea de a stabili dacă solicitanții de protecție internațională au drepturi speciale, cum ar fi șederea în centrul de primire după atingerea majoratului, care nu sunt oferite minorilor solicitanți de azil neînsoțiți.

Lesmes: Un minor care se află într-un centru comunitar și atinge majoratul își pierde această protecție. Cel care este într-un centru internațional de primire, o pierde?

Valterra: Da.

Lesmes: Adică, există un beneficiu.

Valterra: Da.

Lesmes: Considerați că există o regulă care interzice accesul la sistemul internațional de protecție pentru minorii neînsoțiți?

Valterra: Nu.

Magistratul a insistat, de asemenea, să întrebe ce a făcut guvernul pentru a accelera procedurile, astfel încât minorii neînsoțiți să poată solicita oficial azil după ce și-au exprimat voința de protecție internațională. „Nu consider că este o problemă faptul că o persoană și-a exprimat voința, dar nu a completat cererea, deoarece voința este în sine o garanție pentru acei oameni. Această separare în două etape nu este o problemă, ci o îmbunătățire a procedurii”, a declarat Octavio Rivera, director general pentru protecție internațională.

Guvernul susține că din ianuarie cere Insulelor Canare documente despre cei 762 de minori neînsoțiți, pe care, potrivit datelor sale, trebuie să-i primească în conformitate cu ordinul Curții Supreme și nu a primit un răspuns. Avocatul guvernului Clavijo a asigurat că această documentație este deja în posesia executivului central, deoarece acești copii au solicitat azil. Lesmes a întrebat reprezentanții guvernului despre coordonarea între Ministerul Incluziunii, Securității Sociale și Imigrării și Ministerul de Interne, care este responsabil de soluționarea cererilor de protecție internațională, iar răspunsurile înalților oficiali au sugerat că aceasta este nesemnificativă.

Avocatul Statului a prezentat un document împotriva căruia avocatul care reprezintă Insulele Canare, Aridia Díaz, a atacat dur. „Este un protocol unilateral care a fost înregistrat ieri [miercuri] la ultima oră și care se referă la un calendar care este de așteptat să fie aprobat nu mai devreme de 30 septembrie 2025”, a asigurat avocatul. Díaz s-a plâns, de asemenea, că proiectul prevede că primirea minorilor se va face „de către o administrație sau alta în aplicarea ordinului”, deși ordinul nu spune asta; și că guvernul a stabilit termene limită doar pentru procedurile pe care trebuie să le respecte Insulele Canare, dar nu și pentru ale sale. „Ceea ce se transmite este [intenția] de a întârzia termenele de execuție, nu de a respecta ordinul”, a menționat avocatul canarian, înainte de a concluziona: „Înțelegem că s-a demonstrat că ordinul nu a fost respectat”.