Parisul redevine scena principală a dezbaterilor intense între liderii a 27 de țări europene și aliații lor din NATO, în căutarea unui acord de pace pentru războiul dintre Ucraina și Rusia. Reuniunea de joi, convocată de un Emmanuel Macron revitalizat în ultimele săptămâni de tensiunile războiului, a avut ca scop definirea unei strategii comune pentru a ajuta pe termen scurt țara invadată de Rusia și a o apăra după un ipotetic armistițiu.

Președintele francez a anunțat că, în cazul încheierii unui acord de pace, se va crea o forță militară formată din „unele țări europene”, care va acționa în linia a doua pentru a garanta că Moscova nu va agresa din nou Kievul. Macron a recunoscut că nu a existat unanimitate asupra acestui acord între cele 31 de țări prezente la reuniune. Totuși, așa-numita „coaliție a voluntarilor” a mandatat Regatul Unit și Franța să piloteze proiectul și să se deplaseze în Ucraina pentru a analiza potențialele necesități ucrainene post-acord și pentru a începe pregătirea viitoarei armate a țării.

Proiectul intră în conflict direct cu exigențele Rusiei pentru semnarea unui acord de pace. Însă Macron a respins ideea că acest punct ar putea fi negociabil cu țara agresoare. „Moscova nu va fi cea care decide ce se întâmplă în Ucraina”, a asigurat el. Unele țări precum Italia, Spania, Germania sau Croația și-au exprimat deja deschis îndoielile privind participarea la un astfel de proiect.

Liderii celor 31 de țări, inclusiv șefii de guvern din Germania (Olaf Scholz), Regatul Unit (Keir Starmer) și Spania (Pedro Sánchez), oficiali de rang înalt din NATO și UE, precum și vicepreședintele Turciei și reprezentanți din Canada și Australia, au convenit „să continue sprijinirea Ucrainei până când va obține pacea durabilă și justă pe care o merită”, a declarat președintele Consiliului European, António Costa, la finalul întâlnirii. „Reuniunea de astăzi se bazează pe întâlnirile anterioare de la Jeddah și pe acordurile încheiate acolo. Participanții continuă să se îndoiască de faptul că Rusia va implementa anunțatul armistițiu parțial”, a scris el pe rețelele sociale.

Ideea reuniunii de joi a fost de a asigura sprijinul pentru Ucraina și garanțiile care pot fi oferite în negocierea unui acord de pace solid cu Rusia. Macron a dezvăluit că UE va contribui la construirea „unei armate ucrainene puternice și bine echipate”. Asupra acestui punct a existat unanimitate între toate țările reunite. De fapt, Starmer și Macron au convenit asupra trimiterii de echipe franco-britanice în Ucraina pentru a pregăti formatul acestei viitoare armate.

Dezbinare în coaliție

Coaliția s-a arătat însă complet dezbinată în privința ideii de a desfășura o forță militară europeană de descurajare pe teritoriul ucrainean. Macron, atribuind acest lucru contextelor politice sau capacităților diferite ale fiecărei țări, a ținut să nuanțeze că, în niciun caz, aceasta nu ar înlocui armata ucraineană. „Sunt forțe de garantare pentru menținerea păcii, nu ar fi în prima linie”, a subliniat el. Aceste forțe nu ar înlocui forța NATO pe frontul de est, a adăugat șeful statului francez.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski — potrivit lui Costa —, a evidențiat nevoile și așteptările sale cele mai urgente. „Cel mai bun mod de a sprijini Ucraina este să rămânem fermi în obiectivul nostru de încetare completă a focului și o pace durabilă și justă. Acest lucru implică menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni. Ar fi o eroare strategică să cedăm tentației de a relaxa sancțiunile prematur”, a punctat liderul european. Reuniunea a stabilit că ideea de „pace prin forță” rămâne strategia UE. „Acest lucru necesită intensificarea sprijinului nostru pentru Ucraina pe multiple niveluri: militar, financiar, energetic, reconstrucție și aderare la UE”, a insistat Costa.

De cealaltă parte a Atlanticului, Statele Unite așteptau vești despre rezultatul summitului. Macron a vorbit la telefon cu președintele american, Donald Trump, înainte de începerea summitului. „O voi face din nou în câteva ore”, a semnalat liderul francez.

Lista celor 31 de țări, consideră Palatul Élysée, înseamnă că formatul inițial de la Paris se extinde și este pe drumul cel bun. Canada și Norvegia au participat, de asemenea, la întâlnire ca membri NATO, într-un moment marcat de anunțul unui posibil acord de încetare a focului în Marea Neagră. Dar nimeni nu mai are încredere în intențiile reale ale Rusiei. „Avem voința de a transmite un mesaj clar: vom continua să sprijinim pe termen scurt poporul și armata ucraineană. Este o necesitate pentru a evita planul Rusiei, care constă în a pretinde că deschide negocieri pentru a demoraliza adversarul și a-și intensifica atacurile”.

Reuniunea a abordat necesitatea de a ajunge la un acord de pace cât mai curând posibil, dar cu condiții fiabile. În timp ce Rusia ignoră deocamdată propunerea SUA și a Ucrainei pentru o încetare a focului de 30 de zile, primul obiectiv este continuarea ajutorului militar imediat pentru Ucraina, astfel încât țara să se poată apăra în continuare. În acest context, Macron a anunțat miercuri seară un nou pachet de ajutor militar francez pentru Ucraina în valoare de 2 miliarde de euro. O cifră care va crește cu noi livrări din partea UE, așa cum a dezvăluit Costa.

Macron a deschis, de asemenea, ușa Chinei pentru a participa la procesul de pace și și-a exprimat dorința ca președintele chinez, Xi Jinping, „să poată juca un rol pe deplin activ” în favoarea păcii în Ucraina. „Având în vedere calitatea dialogului pe care îl menține cu Rusia și inițiativa de pace pe care a întreprins-o împreună cu Brazilia acum câteva luni, îmi doresc să poată juca un rol pe deplin activ pentru a ne ajuta să construim această pace solidă și durabilă”, a afirmat președintele francez. „Cred că China este mai mult decât legitimată să facă acest lucru, ca membru permanent al Consiliului de Securitate și având în vedere inițiativele luate anterior”.