În câteva cuvinte
Un nou raport al OMS atrage atenția asupra medicalizării mutilării genitale feminine, subliniind necesitatea implicării personalului medical în prevenirea acestei practici. OMS a emis o nouă directivă care vizează reducerea acestei medicalizări și protejarea drepturilor femeilor și fetelor. Mutilarea genitală feminină rămâne o problemă globală gravă, cu peste 230 de milioane de victime în întreaga lume.
OMS avertizează asupra «medicalizării crescânde» a mutilării genitale feminine
Deși este recunoscută ca o încălcare a drepturilor omului și interzisă în multe țări, astăzi există peste 230 de milioane de fete și femei în lume care au suferit mutilare genitală feminină (MGF), conform unui raport UNICEF publicat în 2024. Dintre acestea, aproximativ 52 de milioane, adică aproximativ una din patru supraviețuitoare ale ablației, au fost mutilate de profesioniști din domeniul sănătății. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni cu privire la «medicalizarea crescândă» a MGF, cu dovezi care indică faptul că aceasta este realizată «din ce în ce mai mult de personalul medical» și a insistat asupra necesității stabilirii unor «măsuri urgente» pentru a opri această practică. Prin urmare, a publicat o nouă directivă menită, printre altele, să implice lucrătorii sanitari în prevenirea și interzicerea mutilării genitale feminine.
MGF medicalizată, adică mutilarea totală sau parțială a organelor genitale feminine efectuată de profesioniști din domeniul sănătății, nu numai că reprezintă o încălcare a eticii medicale, dar riscă să legitimeze practica și să dea impresia că nu are consecințe. «Unele studii sugerează că poate fi chiar mai periculoasă atunci când este efectuată de profesioniști din domeniul sănătății, deoarece poate provoca tăieturi mai profunde și grave», avertizează OMS. Documentul, intitulat Prevenirea mutilării genitale feminine și tratamentul clinic al complicațiilor sale, extinde liniile directoare publicate în 2016 și stabilește opt recomandări și trei declarații de bună practică.
«Cercetările arată că personalul medical poate fi un punct de referință influent pentru schimbarea atitudinii față de MGF și poate juca un rol crucial în prevenirea acesteia», a afirmat Christina Pallitto, cercetătoare OMS și a Programului Special al Națiunilor Unite pentru Reproducerea Umană. Printre sugestiile OMS se numără formarea personalului medical în prevenirea ablației, cu acțiuni care variază de la refuzul cererilor de a o practica până la informarea populației cu privire la riscurile pe termen scurt și lung. «Cercetările arată că personalul medical poate fi un punct de referință influent pentru schimbarea atitudinii față de MGF și poate juca un rol crucial în prevenirea acesteia», a afirmat Christina Pallitto, cercetătoare OMS și a HRP, care a condus dezvoltarea noii directive. În plus, se recomandă și formarea în îngrijirea complicațiilor de sănătate legate de MGF și necesitatea implementării codurilor de conduită profesionale «cu o abordare de toleranță zero», care interzic în mod expres personalului medical să efectueze această practică. «Participarea medicilor, asistentelor medicale și a moașelor ar trebui să fie un element cheie în prevenirea și răspunsul la MGF», a subliniat Pallitto.
«Sectorul sănătății joacă un rol esențial în prevenirea mutilării genitale feminine: profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să fie agenți ai schimbării, nu perpetuatori ai acestei practici nocive, și trebuie, de asemenea, să ofere îngrijiri medicale de înaltă calitate celor care suferă efectele acesteia», a explicat într-un comunicat de presă doctorul Pascale Allotey, director al Sănătății Sexuale și Reproductive și Cercetare al OMS și al Programului Special al Națiunilor Unite pentru Reproducerea Umană (HRP, conform acronimului în engleză). Documentul OMS acoperă, de asemenea, «educația femeilor și fetelor care trăiesc cu MGF sau riscă să o sufere, precum și a bărbaților și băieților din comunitățile care o practică». Printre aceste măsuri se numără educația sanitară de grup și individuală, precum și consilierea pentru prevenirea MGF, destinată promovării schimbărilor de atitudine față de această practică care încalcă drepturile femeilor.
Mutilarea genitală feminină poate provoca complicații grave de sănătate pe termen scurt și lung. Femeile adulte care au fost supuse ablației în timpul copilăriei sunt mai susceptibile de a suferi de infertilitate și complicații în timpul nașterii. În plus, poate duce la probleme de sănătate mintală. Din acest motiv, ghidul include mai multe recomandări clinice pentru «a garanta accesul la îngrijiri medicale empatice și de înaltă calitate pentru supraviețuitoarele MGF». Printre acestea se menționează intervențiile de sănătate mintală pentru fetele și femeile care se confruntă cu anxietate, depresie sau tulburare de stres post-traumatic și intervențiile chirurgicale și non-chirurgicale de sănătate sexuală pentru cele care suferă de disfuncție sexuală.
Astăzi, o fată are cu o treime mai puține șanse de a fi supusă unei mutilări genitale feminine decât acum 30 de ani, conform UNICEF. Cu toate acestea, dacă se dorește îndeplinirea obiectivului inclus în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă de a pune capăt acestei practici până în 2030, progresele trebuie accelerate. Reducerea ar trebui să fie de 27 de ori mai rapidă decât cea observată în ultimul deceniu, conform datelor colectate de agenția Națiunilor Unite pentru Copii. Astăzi, cel mai mare număr de cazuri de ablație se înregistrează în țările africane, cu 144 de milioane, urmate de Asia (80 de milioane) și Orientul Mijlociu (6 milioane). Mutilarea genitală feminină este, de asemenea, practicată în comunități mici și izolate și printre diasporele din întreaga lume.
