Cunoscutul om de știință canadian Daniel Drucker, considerat părintele medicamentului Ozempic pentru diabet și obezitate, a fost distins cu un prestigios premiu. Într-un interviu, el a împărtășit perspectiva sa asupra popularității în creștere rapidă a medicamentelor pentru slăbit și a problemelor asociate.

Profesor la Universitatea din Toronto și cercetător la Spitalul Mount Sinai, Daniel Drucker a primit premiul pentru descoperirea și caracterizarea formei biologic active a hormonului GLP-1. Pe baza cercetărilor sale au fost create medicamente precum Ozempic, care au stârnit senzație în societate.

Drucker a menționat că entuziasmul excesiv pentru astfel de medicamente provoacă uneori sentimente ambivalente. El înțelege importanța științei și a ajutorării persoanelor care suferă de obezitate, dar în același timp consideră că popularitatea Ozempic poate fi excesivă.

El a subliniat că, în ciuda interesului imens pentru medicamentele pentru slăbit, este necesar să ne amintim de epidemia de obezitate, care, în opinia sa, înlocuiește acum problema foametei în multe țări. El a îndemnat la o înțelegere mai profundă a cauzelor obezității, nu doar la tratarea consecințelor acesteia.

Drucker a abordat și problema finanțării unor astfel de medicamente. El a menționat că, dacă ar fi asigurată finanțare pentru toți cei care doresc să slăbească, nu ar mai rămâne fonduri pentru altceva. În același timp, el a subliniat că obezitatea este o boală gravă, în special pentru persoanele cu boli cardiovasculare, iar pe măsură ce apar date noi despre beneficiile acestor medicamente, va fi mai ușor să justificăm finanțarea lor.

Omul de știință a remarcat, de asemenea, că cercetările arată un efect pozitiv al GLP-1 nu numai asupra pierderii în greutate, ci și asupra altor aspecte ale sănătății, de exemplu, asupra reducerii riscului de boli cardiovasculare și îmbunătățirii funcției hepatice. El a subliniat că efectul medicamentelor depășește simpla pierdere în greutate.

În concluzie, Drucker și-a exprimat speranța că societatea nu va uita de importanța prevenirii obezității și va continua să studieze cauzele acesteia, în loc să se bazeze exclusiv pe tratamentul medicamentos.