Cu câteva zile înainte de a se împlini zece ani de la intrarea în vigoare a „Legii privind protecția securității cetățenilor” (cunoscută sub numele de „legea călușului”), șase grupuri parlamentare care susțin reformarea acesteia își intensifică eforturile. Miercuri, după sesiunea de control al guvernului în Congres, vor avea loc întâlniri comune ale reprezentanților PSOE, Sumar, EH Bildu, ERC, PNV și Junts pentru a încerca să apropie pozițiile.

Principalul obiectiv al întâlnirii este de a reactiva propunerea care a stagnat în Congres din cauza evenimentelor politice actuale și a aritmeticii parlamentare instabile. Potrivit surselor, se intenționează ajungerea la un acord între partidele care susțin reforma pentru a accelera aprobarea textului și simplificarea procedurilor parlamentare.

Principalele probleme controversate rămân amenzile pentru nerespectarea polițiștilor, pedepsele pentru nesupunere și rezistență la ofițerii de poliție, precum și practica deportării imigranților ilegali peste graniță. Deși principalele obstacole rămân aceleași, sprijinul din partea Podemos și Junts, ale căror voturi sunt necesare pentru adoptarea reformei, rămâne sub semnul întrebării.

În plus, dialogul este complicat de rivalitățile politice dintre Junts și ERC, Podemos și Sumar, precum și PNV și EH Bildu. La următoarea întâlnire vor fi discutate aproximativ 200 de amendamente la textul prezentat acum nouă luni, care în unele cazuri pun la îndoială puncte convenite în 2023.

De exemplu, Junts, Podemos și BNG au prezentat amendamente pentru interzicerea totală a echipamentelor speciale pentru dispersarea demonstrațiilor. În același timp, EH Bildu și ERC propun limitarea perioadei de utilizare a acestora la un an de la intrarea în vigoare a reformei. PSOE, Sumar și PNV, dimpotrivă, insistă asupra creării de protocoale de utilizare și înlocuirii treptate a acestor echipamente, fără a specifica termene exacte.