«Binele poate imagina răul; dar răul nu poate imagina binele.»

Așa scria W.H. Auden în 1947 în poemul său «Epoca Anxietății». Textul de 11.000 de cuvinte surprinde atmosfera socială care a caracterizat perioada de după Primul Război Mondial în Statele Unite. A fost o vreme încărcată de schimbări politice, economice și tehnologice rapide și neașteptate, care au provocat multă confuzie, incertitudine și neliniște.

În poemul său, Auden dezvăluie angoasa existențială a epocii prin conversațiile intense și monologurile celor patru protagoniști ai săi. Anxietatea, caracterizată prin îngrijorarea față de riscuri posibile și amenințări reale, este constantă. Frica domnește.

La mijlocul secolului trecut s-a răspândit ideea conform căreia anxietatea generalizată era caracteristica definitorie a acelei perioade. Popularitatea acestei idei a ajuns la punctul în care Leonard Bernstein, aclamatul compozitor american, a compus o simfonie bazată pe poem și pe anxietățile foarte comune ale acelor vremuri.

Secolul XXI a readus, și cu mai multă forță decât înainte, anxietățile care definesc epoci. Multe dintre forțele și situațiile care produceau anxietate în perioada postbelică a secolului XX nu au dispărut niciodată complet. Continuau să se manifeste cu intensitate redusă, deși, în unele cazuri, depășeau limitele. Fricțiunile dintre Statele Unite, Rusia și China sau crizele economice periodice care produc șomaj și sărăcie sunt exemple bune ale acestor tendințe.

În secolul actual, multe dintre condițiile preexistente s-au acutizat, în timp ce au apărut noi surse de anxietate de o putere fără precedent. Posibilitatea unor incendii forestiere devastatoare, secete, inundații și uragane a devenit parte din cotidianul a milioane de oameni de pe cele cinci continente. Accidentele climatice sunt acum mai frecvente și mai costisitoare în termeni umani și materiali.

O altă sursă importantă și relativ nouă de anxietate este revoluția digitală. Automatizarea care distruge locuri de muncă a fost întotdeauna o sursă de îngrijorare, dar acum trebuie să adăugăm și răspândirea companiilor digitale care ne fură identitatea, ne vând informațiile și ne încalcă viața privată.

În 2024, psihologul social Jonathan Haidt a publicat «Generația Anxioasă», o carte care evaluează efectul rețelelor sociale și al telefoanelor inteligente asupra sănătății mintale a adolescenților. Haidt a constatat că adoptarea rapidă a acestor tehnologii, între 2010 și 2012, a coincis cu o deteriorare substanțială a sănătății mintale a așa-numitei Generații Z, adică a persoanelor născute între 1997 și 2012. Dar nu doar adolescenții suferă de anxietatea produsă de proliferarea produselor digitale care influențează comportamentul. Adulții sunt, de asemenea, victime ale digitalizării care produce anxietate. Nu ne mai surprinde ușurința cu care suntem manipulați de vânzători, politicieni și șarlatani digitali.

Domnește post-adevărul, cuvânt ales în 2016 de dicționarele Oxford drept «cuvântul anului». Acesta se referă la situații în care faptele obiective influențează mai puțin deciziile și comportamentele decât sentimentele și credințele. Într-un mediu modelat de post-adevăr, există o mai mare disponibilitate de a accepta argumente și puncte de vedere care «se simt» corecte, chiar dacă dovezile factuale și verificabile spun contrariul. Acesta este terenul fertil pentru un mediu în care nu se mai știe ce să crezi sau pe cine să crezi. Un sondaj realizat în rândul participanților la Forumul Economic Mondial care a avut loc în ianuarie trecut la Davos a relevat pentru al doilea an consecutiv că, potrivit participanților, «dezinformarea» este principala amenințare globală pe termen scurt, mai mare chiar decât un război sau accidentele climatice.

Nici măcar principalii directori ai celor mai mari companii din lume nu sunt imuni la multiplele și simultanele incertitudini care modelează mediul lor de lucru. De fapt, insecuritatea locului de muncă ce caracterizează clasa muncitoare peste tot, face acum parte și din viața profesională a înalților executivi care își pierd locurile de muncă la rate fără precedent. Firma de consultanță Russell Reynolds a analizat rotația forței de muncă la cele mai înalte niveluri ale companiilor și a constatat că un număr record de directori executivi și-au părăsit postul în 2024. În acel an, numărul executivilor care au părăsit funcția a crescut cu 9%, atingând astfel cel mai înalt nivel din 2018. Activismul investitorilor nerăbdători cu rezultatele slabe ale companiilor, progresele disruptive în inteligența artificială care necesită schimbări profunde și rapide în strategia de afaceri și instabilitatea politică sunt surse puternice de anxietate.

Anxietatea este parte a experienței umane. Este foarte valoroasă atunci când funcționează ca o alertă în fața unui pericol iminent și foarte periculoasă atunci când devine cronică și paralizantă.

Revenind la Auden, și având în vedere turbulența care ne zguduie astăzi, este urgent să învățăm să imaginăm răul.