
În câteva cuvinte
Articolul despre problemele de finanțare și presiunea politică asupra științei în SUA și Chile, examinează consecințele pentru cercetarea științifică și învățământul superior.
Știința se confruntă astăzi cu provocări majore, în special în țări precum SUA și Chile. În Statele Unite, în timpul celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump, s-a observat o politică ostilă față de universitățile de top, subminând cercetarea științifică.
În ultimele luni, Casa Albă a exercitat presiuni active asupra universităților americane. În special, universitatea, a fost de acord să permită agenților săi de securitate să aresteze persoane, precum și să realoce controlul asupra departamentului de Orientul Apropiat în schimbul restabilirii contractelor federale de 400 de milioane de dolari. Acest lucru este îngrijorător, deoarece restabilirea finanțării are loc în detrimentul pierderii libertății academice, ceea ce dăunează profund producției și transmiterii de cunoștințe.
Un alt exemplu este universitatea, care a înghețat acordarea de fonduri federale din cauza cerințelor politice ascunse în retorica luptei împotriva antisemitismului. Universitatea Harvard, cu o dotare de peste 50 de miliarde de dolari, rezistă amestecului unui guvern radical care încearcă să interzică înscrierea studenților străini.
Aceste exemple reflectă aspecte alarmante ale „războiului cultural” dezlănțuit de forțele de extremă dreapta. „Catedrala” se referă la universități, mass-media, presă și instituții culturale, care sunt acuzate că susțin idei progresiste.
În Chile, guvernul, prin Ministerul Științei și Agenția Națională de Cercetare și Dezvoltare (ANID), lovește știința locală. Paradoxal, guvernul președintelui Gabriel Boric, deși a declarat sprijinul pentru știință, nu și-a îndeplinit promisiunea de a crește bugetul de stat pentru cercetare științifică.
Se remarcă incompetența oficialilor și a miniștrilor, care afectează finanțarea proiectelor. În 2025, sute de proiecte Fondecyt încă nu au primit finanțare, ceea ce afectează grav activitățile științifice. Criza este resimțită mai acut în științele sociale, unde se răspândește o atitudine negativă față de mediile științifice.
Mai mult, ANID ia în considerare posibilitatea de a evalua fezabilitatea cheltuielilor pentru proiectele viitoare. Acest lucru poate deschide ușa pentru subminarea cercetării științifice de către viitoare guverne radicale de dreapta. În special, José Antonio Kast, bine familiarizat cu astfel de probleme.
Este timpul ca Chile și guvernul său să acorde atenție acestei crize, care, deși nu pare spectaculoasă, are consecințe grave. Este important să nu permitem un nou „atac asupra catedralei” cu posibilă complicitate din partea guvernului, care a promis să sprijine știința, dar nu a reușit să facă acest lucru.
Alfredo Joignant – sociolog și politolog, editorialist Джерело новини.