Într-un oraș precum Madrid, bărbații din cartierul Chamartín, cu putere de cumpărare mai mare, trăiesc în medie cu trei ani mai mult decât cei din Puente de Vallecas, un cartier cu resurse mai reduse. Tendința este similară la nivel mondial, deoarece capacitatea economică se corelează cu starea de sănătate și speranța de viață. Cu toate acestea, conform unui studiu publicat recent în «New England Journal of Medicine», această tendință se schimbă atunci când se compară bogații și săracii din SUA și Europa.

Studiul, condus de Irene Papanicolas, directoarea Centrului pentru Sustenabilitatea Sistemului de Sănătate de la Școala de Sănătate Publică, a inclus un eșantion de 73.000 de americani și europeni cu vârste cuprinse între 50 și 85 de ani. Aceștia au fost monitorizați începând din 2010 pentru a observa efectul bogăției asupra probabilității de deces. În primul rând, s-a constatat că, atât în SUA, cât și în Europa, persoanele bogate trăiau mai mult decât cele sărace, deși diferența era mult mai mare în țara nord-americană.

Aceste date coincideau cu studiile anterioare, care arată că bogații trăiesc mai mult, dar, când comparația s-a făcut între continente, rezultatul a fost mai surprinzător. Ratele mortalității la toate nivelurile de bogăție din SUA erau mai mari decât în regiunile europene incluse în studiu. Americanii cei mai bogați aveau o speranță de viață mai mică decât europenii cei mai bogați și nu o depășeau pe cea a celor mai săraci din unele țări europene precum Germania, Franța sau Țările de Jos.

Într-o notă a instituției sale, Sara Machado, cercetătoare la Universitatea Brown și coautoare a studiului, consideră că descoperirile lor reprezintă o lecție de umilință pentru SUA și un apel la acțiune pentru factorii de decizie politică ce pot îmbunătăți sănătatea în acea țară. «Dacă ne uităm la alte țări, acestea au rezultate mai bune, ceea ce înseamnă că putem învăța de la ele și ne putem îmbunătăți», afirmă ea. «Nu este necesar să cheltuim mai mult, ci să abordăm factorii pe care îi trecem cu vederea și care ne-ar putea aduce beneficii mai mari decât credem», concluzionează ea.

Conform studiului, cei mai bogați 25% dintre indivizi au prezentat o rată a mortalității cu 40% mai mică decât cei din cuartilul cel mai sărac. În plus, participanții europeni au murit la rate cu aproximativ 40% mai mici decât cei din Statele Unite pe întreaga perioadă a studiului. În cazul Europei de Sud, ratele de mortalitate estimate au fost cu 30% mai mici decât cele ale participanților americani, în timp ce în Europa de Est ratele de mortalitate au fost cu 13% până la 20% mai mici în comparație cu SUA.

«Se pare că există oameni foarte înstăriți care nu au acces la un sistem sanitar la fel de complet precum cel european», subliniază Miguel Ángel Martínez Beneito, autor principal al Atlasului Național de Mortalitate din Spania.

Aceste date oferă mai multe informații pentru a înțelege de ce în ultimii ani, în țara cea mai puternică din lume și de unde provin principalele progrese științifice și medicale ale planetei, speranța de viață este în scădere.

Papanicolas recunoaște că «există multe diferențe pe care le observăm între Statele Unite și Europa, dar nu este clar cum explică acestea avantajele în materie de sănătate ale europenilor față de americani». Studiul a observat că mulți dintre determinanții asociați cu o supraviețuire mai lungă, cum ar fi educația universitară, nefumatul sau statutul de căsătorit, sunt mai concentrați în cei mai bogați 25% dintre americani, ceea ce ar explica marea diferență în speranța de viață între bogați și săraci în acea țară. În Europa, factori precum educația sau fumatul sunt distribuiți mai echitabil.

«Bogăția poate influența sănătatea afectând accesul la educație, oportunitățile de angajare, îngrijirea medicală și rețelele sociale, toți fiind factori importanți în predicția sănătății», subliniază cercetătoarea. «Posibil, rețeaua de protecție socială mai generoasă din Europa exercită, de asemenea, un efect protector asupra supraviețuirii celor cu mai puține resurse, iar poziția averii contează mai puțin în general», adaugă ea. «Această constatare ne indică faptul că, deși bogăția este legată de sănătate peste tot, în Europa, în special în nord și vest, este necesară mai puțină bogăție pentru a obține o supraviețuire mai bună decât în Statele Unite», rezumă cercetătoarea.

Pentru cercetători, rezultatele lor ne amintesc că nici chiar americanii cei mai înstăriți nu sunt protejați de problemele structurale ale țării care influențează înrăutățirea sănătății și reducerea speranței de viață, cum ar fi inegalitatea economică, stresul, alimentația proastă sau riscurile de mediu. «Dacă dorim să îmbunătățim sănătatea în SUA, trebuie să înțelegem mai bine factorii subiacenți care contribuie la aceste diferențe, în special între grupuri socioeconomice similare, și de ce se traduc în rezultate de sănătate diferite între țări», afirmă Papanicolas.

Miguel Ángel Martínez Beneito subliniază că cel mai frapant aspect al lucrării este transversalitatea mortalității în SUA în toate grupurile economice. «Acest lucru înseamnă că excesul de mortalitate depășește problemele economice, deoarece se pare că există oameni foarte înstăriți care nu au acces la un sistem sanitar la fel de complet precum cel european sau care sunt expuși la factori de risc acumulați superiori celor ai europenilor», semnalează Martínez Beneito. «Acum trebuie deschise linii de cercetare pentru a afla ce factori explică datele și cum se poate îmbunătăți accesul la o viață mai sănătoasă pentru întreaga societate americană», adaugă el.