În Tunisia, presiunea asupra opoziției se intensifică

În decursul unei luni, procesele politice din Tunisia au intensificat presiunea asupra opoziției președintelui Kais Saied, care guvernează cu o înclinație autocratică după două victorii electorale, ultima având loc în octombrie, fără concurenți serioși. Macro-procesul, care a început marți în capitala tunisiană, în care 40 de personalități politice, înalți oficiali și intelectuali sunt acuzați de „conspirație împotriva securității statului”, amenință cu pronunțarea unei sentințe cu moartea pentru unii dintre acuzați. O astfel de decizie ar fi, probabil, ultimul cui bătut în coșciugul „Primăverii Arabe” — valul regional de revolte pro-democratice, care a apărut la sfârșitul anului 2010, tocmai în Tunisia, singura țară în care a avut loc o tranziție politică.

Opt dintre acuzați rămân în spatele gratiilor după doi ani de la arestare, depășind termenul legal de arest preventiv; 14 sunt deja în libertate, iar restul de 12 vor fi judecați în lipsă după ce au fugit din țară, ca în cazul fostului deputat și feministă Bochra Belhaj Hamida. Printre primii se numără social-democratul Jajam Turki Zaragoza, 59 de ani, care are pașaport spaniol ca fiu al unei femei aflate în emigrație după războiul civil din Spania. El riscă, de asemenea, o condamnare la mai mult de 30 de ani de închisoare și chiar pedeapsa cu moartea, avertizează avocații săi din Tunisia. La audiere sunt prezenți reprezentanți consulari și diplomatici.

Soția lui Turki, Hadija Khaled Turki, ține un afiș prin care cere eliberarea soțului său în Tunisia, într-o imagine din profilul său de Facebook, 2024. Hadija Khaled Turki

Pe 5 februarie, în Tunisia a fost deja condamnat liderul islamiștilor Rashid Gannushi, 83 de ani, fondatorul partidului „Ennahda”, care a obținut cele mai multe voturi (40,7%) la alegerile parlamentare din 2019, ultimele la care a putut participa înainte de interdicție. Gannushi a fost condamnat la 22 de ani de închisoare, pe lângă cei 10 ani de privare de libertate acumulați în două procese anterioare și pentru care se află după gratii din 2023. În aceeași ședință, fostul prim-ministru Hichem Mechichi a fost condamnat în lipsă la 35 de ani de închisoare după ce a părăsit țara după ce președintele Saied a dispus dizolvarea parlamentului în 2021 și a început să guverneze prin decrete.

„Judecătorii au încălcat legea”

La controversatul macro-proces, care a început marți la tribunalul specializat în cazuri de terorism, acuzații care rămân în închisoare nu vor putea participa la audieri și au fost obligați să depună mărturie prin videoconferință dintr-o sală din închisoare. „Judecătorii au încălcat legea, deoarece mărturiile la distanță sunt permise în Tunisia numai dacă acuzatul își dă acordul”, susține la telefon unul dintre avocați, membru al comitetului de apărare — care cere să nu i se divulge numele din motive de securitate — în care sunt incluși zeci de avocați tunisieni care deservesc cei 40 de acuzați. Deținuții au amenințat că vor boicota procesul dacă nu sunt aduși în instanță.

Printre figurile opoziției care sunt judecate se numără islamiști și laici, socialiști și conservatori. Printre acuzați se numără centristul Issam Chebbi, liderul Partidului Republican, și Abdelhamid Jelassi, liderul „Ennahda”, precum și Ben Mbarek — profesor de drept constituțional, al cărui leadership unește opoziția — sau jurnalista și purtătoarea de cuvânt a frontului opoziției, Shaima Issa. „Ne confruntăm cu un sistem netransparent, o putere care nu ascultă, nu reacționează și refuză să dea socoteală. În ciuda acestui fapt, ne păstrăm speranța”, a declarat Issa, care se află în libertate în Tunisia, citată de EFE.

Surse juridice apropiate familiei Turki nu văd motive de optimism. „Ne temem de ce e mai rău. Suntem realiști. Totul este aranjat. Doar un miracol îl poate salva…”, relatează aceleași surse, care informează că deținutul cu pașaport spaniol „este optimist și se află într-o stare bună de sănătate, în ciuda absurdului procesului mascat”. Jajam Turki primește în închisoare o scurtă vizită săptămânală de la rudele sale, precum și a fost vizitat de reprezentanți ai consulatului Spaniei.

„Macro-procesul pentru o conspirație generală împotriva statului nu are precedente în Tunisia de mai bine de 50 de ani, din vremea președintelui Habib Bourguiba, când au fost condamnați aproximativ o sută de activiști de stânga”, își amintește un avocat din comitetul consultativ de apărare. „Mulți dintre cei 40 de acuzați nu se cunoșteau până la proces. Unii sunt conservatori, alții sunt islamiști, alții sunt de stânga… Cum ar fi putut să comploteze? Singurul lucru care îi unea este că erau adversari politici ai președintelui”, subliniază aceeași sursă.

Cuscus cu ambasadori și disidenți

Sora acuzatului Jauhara Ben Mbarek, care face parte și ea din echipa de apărători, avocata Dalida Masaddek susține că, după revizuirea cazului, a descoperit doar „vidul unui dosar fabricat, bazat pe mărturii false”, relatează Reuters. Principalele acuzații se bazează pe mărturiile a doi martori protejați, a căror identitate nu poate fi dezvăluită. Acuzațiile indică faptul că „conspirația” a apărut la o invitație la o cină cu cuscus în casa lui Jajam Turki, la care a participat ambasadorul Spaniei împreună cu alți diplomați occidentali, precum și personalități politice și intelectuali tunisieni, care au menținut contacte regulate, relatează săptămânalul Jeune Afrique. Unul dintre documentele incluse în dosar, în care este pusă la îndoială autoritarismul președintelui Saied, uneori într-un ton sarcastic și sunt propuse ieșiri din impasul politic, este calificat de apărare drept „o foaie de parcurs pentru dialogul național”, în timp ce acuzația îi atribuie funcția de „plan elaborat pentru o conspirație internă și externă împotriva securității statului”. „A acuza pe cineva că s-a întâlnit cu ambasadorul țării sale este o acuzație absurdă”, precizează unul dintre avocații apărării. „Au fost acuzați chiar și de tentativă de schimbare violentă a guvernului, dar la percheziția locuințelor lor au fost găsite doar materiale pentru scris, nu și arme…”, adaugă el. Într-o scrisoare distribuită din închisoare de Ben Mbarek, profesorul de drept avertizează că în Tunisia este în desfășurare un proces de „distrugere metodică a vocilor critice”. Pe 18 februarie, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a condamnat persecuția opoziției „pe baza unor acuzații vagi” și a cerut autorităților tunisiene să respecte dreptul la libertatea de exprimare. Ministerul de Externe tunisian a răspuns imediat că procesele în curs se referă la „infracțiuni de drept comun, care nu au nicio legătură cu activitatea politică sau mediatică”. În dosar figurează acuzații grave, precum „pregătirea de atacuri teroriste, achiziționarea de muniție, delapidarea și spălarea de fonduri sau insultarea șefului statului”.

„Autoritățile tunisiene au dezlănțuit o vânătoare de vrăjitoare, abuzând de sistemul judiciar pentru a reprima dreptul la libertatea de exprimare și disidența politică”, a avertizat Amnesty International după valul de arestări ale opoziției din februarie 2023. Amnesty International. „Detenția arbitrară a prizonierilor politici, — adaugă organizația pentru drepturile omului, — este o parodie a justiției”.