În politica modernă, adesea se simte un deficit de idealuri, ambele părți ale spectrului politic par a fi departe de cele mai bune manifestări ale lor. Se amintesc vremuri în care dreapta era asociată cu educația și moderația, iar stânga – cu idealurile fraternității și justiției sociale.

În trecut, în Spania conservatoare, dreapta avea „vaci sacre”: preotul parohial, directorul băncii și sergentul Gărzii Civile. Atunci, se părea că totul era la locul său, iar proprietatea era bine protejată. Cei de dreapta erau numiți oameni de ordine, conservatori, oameni de familie. Cei de stânga erau pur și simplu „roșii”, a căror ideologie era cufundată în tăcere.

Cei de dreapta, de regulă, erau alcătuiți din savanți, istorici și bibliotecari, iar cei de stânga produceau intelectuali, artiști, visători și idealisti. Autorul își exprimă regretul că dreapta a început să se comporte în politică grosolan și agresiv, iar stânga și-a pătat idealurile.

Se visează ca dreapta să fie educată și moderată, iar stânga - curată și inteligentă, care aspiră la libertate și democrație.