Este carnaval și Cádiz este arhiplin.

Grupurile se întrec pe fiecare colț pentru a-și interpreta repertoriile, dar într-unul dintre ele, la lumina unui felinar și în fața ușii unui magazin de tutun, o femeie – jumătate toreador, jumătate taur – ține un afiș. Nu are grup. Nu o conduce nimeni. Este Ana Niño, unul dintre numeroșii romanceros care, singuri, sfidează mulțimea. „Singură? – se apără ea – tocmai m-au ascultat cincizeci de persoane. Îi spun mereu mamei mele să nu-și facă griji. Sunt mulți oameni care mă urmăresc și mă simt foarte susținută”.

Pe măsură ce zilele trec la Carnavalul din Cádiz, pijamaua de spital cu care Carlota Tormes se costumează pentru trupa ei de carnaval stradal devine din ce în ce mai personalizată.

Cântatul la un fluier de carnaval este o experiență plăcută