În câteva cuvinte
Articolul prezintă o retrospectivă a operei fotografului Bruce Davidson, cu ocazia publicării volumului «The Way Back», care conține 128 de fotografii inedite din cariera sa. Lucrările lui Davidson se remarcă prin empatia cu subiecții și profunzimea cu care explorează condiția umană, transformând banalul în expresii artistice.
Revizuirea operei trecutului nu înseamnă doar a privi înapoi, ci și a vedea cu ochi noi.
Un drum de întoarcere, reconectare și reconsiderare pe care Bruce Davidson (Oak Park, Illinois, 1933) l-a parcurs continuu de-a lungul acestui ultim deceniu. Valorizarea propriului său arhivă ca un corp de lucru care, departe de a rămâne static, rămâne deschis revizuirilor și actualizărilor a dus la mai multe monografii și culminează acum cu «The Way Back» (Steidl): o compilație de 128 de fotografii inedite, extrase din unele dintre cele mai cunoscute serii ale sale. Imagini pe care autorul le-a trecut cu vederea sau a decis să le elimine la vremea lor și care, ani mai târziu, reapar pentru a oferi o lectură profundă și reflexivă a privirii sale.
«The Way Back»: o privire finală asupra a 60 de ani de carieră
«Am făcut ceea ce am vrut să fac, am văzut totul: mizeria, repeziciunea, oamenii frumoși, răufăcătorii, generozitatea și ura», afirmă fotograful. «Dar cred că am depășit viziunea mea... În inima propriei mele vieți, în inima vieții celorlalți. Poate că este cel mai important lucru pe care l-am făcut». Astfel, fotografia sa a fost definită de empatia remarcabilă pe care este capabil să o stabilească cu subiecții săi și de tenacitatea cu care și-a aprofundat investigațiile. Fascinația sa pentru mediul fotografic a început când, la doar 10 ani, mama sa i-a construit prima sa cameră obscură în subsolul casei. A studiat fotografia la Rochester Institute of Technology și, mai târziu, la Yale. Instantaneele pe care le-a făcut acolo echipei de fotbal — portrete încărcate de tensiune în vestiare și pe bancă — i-au adus primul său reportaj în revista Life.
Central Park, New York (1960). «The Way Back» (Steidl).
Bruce Davidson
New York City (1965). «The Way Back» (Steidl).
Bruce Davidson
Brooklyn Gang, Brooklyn, New York (1959). «The Way Back» (Steidl).
Bruce Davidson
Brooklyn Gang, Brooklyn, New York (1959). «The Way Back» (Steidl).
Bruce Davidson
East 100th Street, New York, (1966). «The Way Back» (Steidl).
Bruce Davidson
Coperta. The Way Back. Bruce Davidson. Steidl
Bruce Davidson
La Yale, a fost elevul lui Josef Albers, care l-a reproșat că fotografia sa era prea sentimentală. Mai târziu, la Paris, și timp de mai multe luni, ar urma pașii lui Margaret Fauché — văduva unui pictor impresionist puțin cunoscut, Léon Fauché —, dând formă unei serii care pune în practică idealul său umanist și modul său de a se relaționa intens cu celălalt prin fotografie. Reportajul a fost publicat în Esquire. De asemenea, i l-a arătat lui Henri Cartier-Bresson, care avea să-i devină prieten și mentor. În 1958, a devenit cel mai tânăr membru al agenției Magnum.
Atenția sa la detalii care evidențiază complexitatea individului va deveni marca artistului. Așa cum se arată în Clyde Beatty Circus, unde imaginea melancolică a clovnului și trompetistului pitic, Jimmy Armstrong, contrastează cu imaginea festivă care este asociată în mod obișnuit cu circul. Noua monografie include o versiune inedită a unei fotografii în care clovnul cântă la trompetă; în aceasta, frontalitatea încadraturii, precum și planul mai larg, contribuie la accentuarea singurătății și a izolării protagonistului și extind privirea dincolo de personaj pentru a intui lumea sa interioară.
Brooklyn Gang, Brooklyn, New York (1959). «The Way Back» (Steidl).
Bruce Davidson
Brooklyn Gang nu a tratat niciodată despre bande, ci despre faptul de a fi adolescent. Astfel, fumurile lungi din țigările lor și privirile lor sfidătoare vorbesc despre vulnerabilitatea protagoniștilor lor. În Central Park, totuși, Davidson va reuși să mențină o distanță emoțională cu subiecții săi, astfel încât parcul devine un loc de interacțiune între lumea naturală și umanitate, pentru a fi transformate reciproc.
În East 100th Street, fotograful va folosi o cameră de format mare pentru a putea umaniza și a face puternici pe cei care obișnuiau să fie invizibili, în timp ce în Subway relația sa cu subiecții este spontană și accidentală, fără a înceta să constituie un portret psihologic al New York-ului anilor optzeci.
New York City (1965). «The Way Back» (Steidl).
Bruce Davidson
Davidson arată o varietate de moduri de a aborda societatea. Fotografia nu doar ceea ce vede, ci și ceea ce simte în fața individului sau în spațiile pe care acesta le locuiește. «Concep munca mea ca pe o serie», asigura el. Forța operei sale constă în ansamblul său.
«Această carte este un rămas bun, privirea unui creator de imagini asupra propriului său pas fotografic prin lume», scrie Paul Roth, directorul Centrului de Imagine al Universității Metropolitane din Toronto. Este, de asemenea, un «recviem», avertizează el, «o dovadă a modului în care viziunea unei persoane, experimentată de-a lungul timpului, a dat formă înțelegerii noastre despre lumea care ne înconjoară». Privirea sa a însoțit modul nostru de a vedea de zeci de ani. Astfel, «în ciuda prospețimii acestor imagini inedite, ne sunt familiare», asigură Roth. «Cunoaștem unii dintre acești oameni; locuiesc într-o lume pe care ne amintim că am văzut-o înainte. Și recunoaștem o viziune, o perspectivă, un mod de a vedea lumea».
«The Way Back». Bruce Davidson. Steidl. 144 de pagini. 48 de euro.
