În anul 411 î.Hr., Aristofan a putut vedea pentru prima dată reprezentată una dintre cele mai cunoscute opere ale sale, Lisistrata, o comedie teatrală cu un accentuat caracter feminist, care a devenit un simbol antibelicist.

Acum, aproape 2.500 de ani mai târziu, într-o lume marcată de războaie, reprezentarea acestei piese clasice din Grecia Antică a avut un sfârșit brusc în timpul punerii sale în scenă în Linares (Jaén). Potrivit opoziției municipale socialiste, este vorba despre un "act grav de cenzură" din partea primăriei, condusă de PP, lucru negat categoric de consiliera pentru Egalitate, Mari Carmen Muñoz: "Nu era versiunea cea mai potrivită pentru publicul prezent, de aceea am preferat să o suspend înainte de a plăti consecințele”.

Deznodământul abrupt a avut loc vineri după-amiază, în timpul galei municipale organizate de Departamentul pentru Egalitate, desfășurată în cadrul evenimentelor dedicate Zilei Internaționale a Femeii.

După acordarea a opt distincții unor femei importante din oraș și un moment muzical, pe scenă au urcat actrițele grupului, condus de Paca López, pentru a pune în scenă adaptarea Lisistrata, tragedie și comedie din Grecia Antică. La doar cinci minute de la începerea spectacolului, consiliera pentru Egalitate s-a ridicat de pe scaun și a ordonat oprirea piesei. Mai mulți martori consultați de acest ziar au indicat faptul că publicul care umplea auditoriul Pósito de Linares a reacționat cu perplexitate la întreruperea neașteptată, deși, în mod surprinzător, nu au existat proteste sau plângeri.

Alte mărturii sugerează că mulți spectatori nici măcar nu au observat suspendarea și au crezut că face parte din piesă.

În Lisistrata, protagonista, soția unuia dintre cei mai importanți cetățeni ai Atenei, le propune femeilor din oraș abstinența sexuală pentru a-i descuraja pe bărbați să continue războiul împotriva Spartei.

“Era o versiune sui generis al cărei conținut și limbaj nu erau cele mai potrivite pentru publicul din sală, unde erau persoane în vârstă și copii”, a explicat consiliera din Linares, care menționează "cuvinte vulgare, nepotrivite pentru minori" și cu "conținut sexual ridicat", negând categoric orice act de cenzură.

Muñoz admite, totuși, o lipsă de comunicare cu regizoarea spectacolului, cu care Primăria colaborează în mod regulat: "Dacă aș fi cunoscut dinainte conținutul atât de radical al piesei, nu am fi acceptat-o". Și pentru a susține că nu a existat niciun veto, ea argumentează că va programa această piesă într-o viitoare activitate culturală în oraș.

“Este o dovadă gravă de cenzură și un atac la libertatea de exprimare”, a declarat Ana Latorre, secretara Tineretului Socialist din Linares.

PSOE din acest oraș a cerut demisia imediată a consilierei, precum și o rectificare publică din partea echipei guvernamentale a PP. "Nu vom permite ca cenzura și represiunea ideologică să devină normale în orașul nostru", au indicat aceștia într-un comunicat.

Actrița și regizoarea de teatru Paca López nu a dorit să facă declarații, recunoscând că este încă "uimită" și "în stare de șoc" în fața a ceva ce, după cum spune, nu i s-a întâmplat niciodată în întreaga sa carieră profesională.

De fapt, această piesă fusese deja reprezentată de mai multe ori în Linares, ultima dată pe 20 octombrie la Teatrul Cervantes, tot sub regia și adaptarea ei.

Pentru PSOE din Linares, ceea ce s-a întâmplat "este o dovadă clară a autoritarismului cu care PP gestionează Primăria, impunându-și criteriul personal asupra dreptului cetățenilor de a se exprima și de a se bucura de cultură fără restricții arbitrare".

Ei susțin că nu este prima dată când se întâmplă ceva similar, deoarece în aprilie 2024, Primăria a refuzat un spațiu public pentru o expoziție care cerea pace și libertate pentru poporul palestinian.

“Aceste fapte evidențiază o derivă îngrijorătoare în care cenzura devine un instrument politic, restricționând orice inițiativă care nu se încadrează în viziunea ideologică a echipei guvernamentale”, indică socialiștii, care avertizează asupra "unei tendințe îngrijorătoare în care dreapta extremă reduce la tăcere cultura, libertatea de exprimare și gândirea critică".

Pentru a găsi o referință despre o cenzură a Lisistratei, trebuie să ne întoarcem în 1955, când ministrul Comunicațiilor din Guvernul Statelor Unite a criticat piesa.

Atunci, ziarul Daily Worker, al Partidului Comunist din SUA, a comentat că presupusul pericol al piesei ar putea fi acela că dorința de pace a Lisistratei s-ar putea răspândi printre femeile din țară, în condițiile în care Guvernul era angajat în cursa înarmărilor nucleare.