Acum un secol, cu o diferență de câțiva ani, Sigmund Freud a publicat două cărți, Psihologia maselor și analiza eului (1921) și Disconfortul culturii (1929).

Un frate îmblânzea cai cu mare dibăcie, celălalt era priceput în lupta corp la corp; când sora lor a fost răpită, amândoi au salvat-o și s-au răzbunat răpind-o, la rândul lor, pe mama răpitorului.

Într-o lume fără regulile care ne guvernează acum, în acea lume inventată a mitologiei, acești frați gemeni erau imbatabili: avantajul îl obțineau din propria forță și din camaraderia lor. Se numeau Castor și Polux, erau numiți Dioscurii și îi avem reprezentați pe monede și sculpturi. Cât de mult ne place nouă, indo-europenilor, povestea forței gemelare!

În anul 411 î.Hr., Aristofan a putut vedea pentru prima dată reprezentată una dintre cele mai cunoscute opere ale sale, Lisistrata, o comedie teatrală cu un accentuat caracter feminist, care a devenit un simbol antibelicist.

Știința economică ne învață că majoritatea bunurilor disponibile sunt limitate și rare. Bogăția, puterea sau faima sunt la îndemâna unei minorități. Există, totuși, o excepție neobișnuită, un dar pe care fiecare locuitor al planetei îl posedă din abundență: simțul comun. Toată lumea afirmă că îl are și, în plus, este dispusă să-l proclame în stânga și-n dreapta. Unii chiar prevestesc o revoluție a simțului comun care ar fi, în realitate, eterna reîntoarcere a aceluiași lucru: să credem că ideile noastre sunt adevărate prin simplul fapt că sunt ale noastre.