Suprasolicitare: De ce timpul liber a devenit o obligație?

Într-o marți obișnuită, are loc o întâlnire între doi prieteni. Lucía (44 de ani) și Alex (48 de ani) se cunosc de ani de zile și se întâlnesc ocazional pentru a lua prânzul sau a bea câteva beri în compania partenerilor lor. De data aceasta, s-au întâlnit întâmplător, așa că discută pe scurt pe stradă și amândoi sunt de acord să se vadă mai pe îndelete în viitorul apropiat. Înainte de a-și lua rămas bun, Lucía scoate telefonul mobil, deschide aplicația pe care o folosește pentru a-și organiza calendarul și încearcă să găsească un loc liber pentru Alex în agenda ei încărcată. «Nu am un weekend disponibil până luna viitoare», comentează ea grăbită. La care prietenul ei răspunde că nu-și face griji, că înțelege și că, având în vedere că sunt încă la începutul lunii, o va contacta mai târziu pentru a stabili o dată. Acest scenariu în care prietenii sau membrii familiei tind să trateze timpul liber pe care îl petrec împreună în același mod în care ar face-o în domeniul profesional este mai frecvent decât pare. Termeni precum «a programa» sau fraze de genul «a căuta un loc liber în calendar» sunt normale într-un mediu de birou în care, din obligație, totul trebuie să fie măsurat. Cu toate acestea, atunci când trec în sfera timpului personal, am putea fi în fața unui simptom de suprasolicitare. Utilizarea calendarului ca memento nu reprezintă o problemă, conflictul începe atunci când utilizarea sa este necesară nu pentru a nota, ci pentru a găsi timp disponibil în zilele care se presupun a fi libere. Mai multe informații «Bullet journal», o combinație între creativitate și reflecție pentru a face față haosului și a ne conecta cu noi înșine

«În general, acest comportament răspunde faptului că avem tendința de a încerca să compatibilizăm totul: să fim părinți buni, prieteni buni, copii buni, profesioniști buni… Toate acestea necesită mult timp, astfel încât, în aceste cazuri, timpul liber încetează să mai fie timp liber și devine o obligație», explică Ana Barrón López de Roda, doctor în psihologie și cercetător specialist în psihologie socială. Când saturăm timpul care ar trebui dedicat timpului liber, pierdem funcția primară și fundamentală de a nu fi nevoiți să muncim: a ne permite să ne deconectăm, să ne relaxăm și să lăsăm spațiu pentru improvizație. Presiunea de a acoperi toate aspectele pe care le considerăm importante din viața noastră compromite libertatea de a putea face ceea ce ne dorim în fiecare moment, chiar dacă, în teorie, avem posibilitatea de a o face. În acest sens, există și o componentă de gen importantă. «Această presiune este mai mare la femei, deoarece, deși pare ciudat, încă mai este de așteptat ca ele, datorită rolului lor tradițional de îngrijitoare, să suporte cea mai mare parte a sarcinilor casnice și ale copiilor, pe lângă propria profesie. Este adevărat că este ceva care afectează toți indivizii, dar, în special în cazul femeilor, devine și mai relevant», subliniază Barrón, care este și profesor titular al Departamentului de Psihologie Socială, a Muncii și Diferențială al Universității Complutense din Madrid.

O planificare exhaustivă pentru a organiza activitățile de agrement face ca percepția lor să dobândească un anumit sens de obligație. FreshSplash (Getty Images)

Are sens să programăm timpul liber cu o lună înainte?

Un studiu publicat de revista academică Journal of Marketing Research, în 2016, sugerează că elaborarea unei planificări exhaustive pentru a organiza activitățile de agrement, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, face ca percepția lor să dobândească un anumit sens de obligație și, prin urmare, să piardă apetitul inițial pe care îl produceau. Este dificil de știut dacă planul care te entuziasmează astăzi te va seduce în același mod peste trei săptămâni. Într-o societate care recompensează utilizarea maximă a timpului, există din ce în ce mai puțin spațiu pentru improvizație. Nu se întâmplă doar în lumea adulților, dacă ne concentrăm asupra copiilor, situația este similară. «Copiii învață ceea ce văd în școli și în mediul lor familial apropiat. Ne aflăm într-un moment în care societatea recompensează persoanele care sunt de succes, care pot face față la orice, care nu renunță în situații adverse sau stresante… Sunt difuzate mesaje motivaționale care, într-un fel, ne creează obligația morală de a ajunge la tot pentru că, dacă nu o facem, simțim că am eșuat», explică profesorul Barrón despre efectul de contagiune al unei societăți stresate. Dorința de a bifa toate sarcinile pe care ni le-am propus în viața de zi cu zi pentru a ne satisface nevoile personale și profesionale implică o cheltuială de timp importantă. «Pentru a oferi spațiu părinților, vedem cum mulți copii își ocupă majoritatea după-amiezilor cu activități extrașcolare programate în loc să se joace cu alți copii, ceea ce este în detrimentul procesului lor de socializare». Extinderea acestor dinamici de anticipare și control absolut al planurilor la sfârșit de săptămână, fără a lăsa spațiu pentru a face ceea ce apare, alimentează nivelurile noastre de autoexigență și funcționează ca un agent stresant familial suplimentar. Este recomandabil să lăsăm spațiu pentru a face ceea ce ne dorim în momentul respectiv sau chiar pentru a nu face nimic.

mihailomilovanovic (Getty Images)

Dincolo de ceea ce implică pentru sănătatea mintală să fim supuși unei agende atât de stricte, chiar și în zilele libere, trebuie să ne gândim la modul în care ceilalți pot percepe comportamentul nostru arătându-ne constant ocupați. Revenind la exemplul de la început în care doi prieteni se întâlnesc și se angajează să se vadă în curând — deși fără succes în demersul lor —, ce senzație poate genera într-o persoană faptul că un prieten nu are timp să o vadă decât peste o lună? Doctorul Barrón are o opinie foarte clară în acest sens: «Din păcate, aceste tipuri de situații apar foarte des și deteriorează relațiile interpersonale care, pe de altă parte, sunt fundamentale pentru a ne satisface nevoile sociale ca indivizi». În ceea ce privește modul în care putem învăța să gestionăm mai bine timpul liber, specialistul adaugă: «Este important să lăsăm spațiu pentru ca lucrurile să apară spontan, atât pentru noi înșine, cât și pentru oamenii apropiați pe care îi apreciem». Nu este vorba despre a ne preda unui liber arbitru complet, dar, în loc să avem planificate toate weekendurile (dimineața și după-amiaza), este recomandabil să lăsăm spațiu pentru a face ceea ce ne dorim în momentul respectiv sau chiar pentru a nu face nimic. «În plus, orice prieten sau membru al familiei poate suna într-o zi pe neașteptate pentru a spune că are nevoie să vorbească sau că vrea să te vadă săptămâna aceasta. O dovadă de afecțiune și de prietenie este, fără îndoială, și faptul de a putea face timp pentru a-i dedica», rezumă ea.