America Latină și Caraibe plătesc un preț foarte mare pentru a fi a doua regiune cu cele mai multe dezastre naturale din lume, după Asia-Pacific. Nu a existat suficientă coordonare sau resurse pentru a preveni și gestiona costurile umane și economice ale celor, în medie, 62 de dezastre anuale de la începutul secolului, incluzând incendii, secete, inundații, cutremure, alunecări de teren, furtuni sau uragane, printre altele. Între 2000 și 2023, 190 de milioane de persoane, aproape echivalentul populației Braziliei, au suferit pagubele dezastrelor, iar Produsul Intern Brut (PIB) al țărilor a scăzut între 2 și 4 puncte procentuale.

Numai în 2024, regiunea s-a confruntat cu 74 de urgențe de mare amploare – cum ar fi incendiile din Columbia, Brazilia, Bolivia și Ecuador și seceta de pe râul Amazon – care au afectat șapte milioane de persoane și au cauzat daune de 10 miliarde de dolari (9,2 miliarde de euro) – o sumă mai mare decât bugetul orașului Madrid pentru întregul an 2025, de exemplu – conform calculelor Băncii Interamericane de Dezvoltare (BID). Din acest motiv, BID a lansat sâmbătă, de la Adunarea Anuală a Guvernatorilor din Santiago de Chile, programul „Pregătiți și Rezilienți în Americi”, la care au aderat 37 de țări și 16 parteneri, inclusiv organizații internaționale, ONG-uri și sectorul privat, pentru a obține până în 2030 o mai bună coordonare în gestionarea dezastrelor și acces comun și mai rapid la asigurări și finanțare. BID va investi 10 milioane de dolari în inițiativă între 2025 și 2030.

Ana María Ibáñez, vicepreședintă pentru Sectoare și Cunoaștere la BID, avertizează că, dacă America Latină și Caraibe doresc să obțină o dezvoltare economică mai mare, este urgentă abordarea gestionării dezastrelor naturale într-un mod mult mai eficient și organizat decât până acum. „Fiecare dolar investit în reducerea riscului evită, în medie, patru dolari de pierderi din dezastre”, adaugă economista din Santiago de Chile într-un interviu prin apel video. Problema actuală, explică ea, este că țările nu dispun de suficiente date pentru a reduce riscurile. „Astăzi nu avem o imagine clară asupra amenințărilor cu care se confruntă țările, care sunt regiunile din interiorul țărilor cu cel mai mare risc de dezastru natural, nici care sunt investițiile ce trebuie prioritizate și realizate”, descrie Ibáñez. De aceea, continuă ea, statele s-au concentrat pe executarea resurselor după ce dezastrele au avut loc și doar câteva subregiuni lucrau în comun.

„Fiecare dolar investit în reducerea riscului evită, în medie, patru dolari de pierderi din dezastre”

Ana María Ibáñez, vicepreședintă pentru Sectoare și Cunoaștere la BID

Acest avertisment a fost făcut și de Biroul Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscului Dezastrelor (UNDRR) acum câteva săptămâni în cel mai recent Raport de Evaluare Regională privind Riscul Dezastrelor. Mai puțin de 1% din Ajutorul Oficial pentru Dezvoltare (AOD) – împrumuturile sau donațiile destinate țărilor în curs de dezvoltare – este alocat prevenirii sau reducerii riscului. În plus, Nahuel Arenas, șeful Biroului Regional pentru Americi și Caraibe al UNDRR, a alertat, într-un interviu pentru América Futura, că 78% din investițiile făcute de țări sunt cheltuite pentru a răspunde dezastrelor, când „se estimează că este de patru până la șapte ori mai scump să reacționezi decât să previi”.

Prima sarcină a programului „Pregătiți și rezilienți” va fi să ajute regiunea să obțină date mai detaliate pentru a ști unde există cel mai mare risc de dezastre, ce populații sunt vulnerabile și cât ar putea costa prevenirea și acțiunea în fața unui astfel de eveniment. Acest lucru ar permite, de exemplu, să se dispună de informații în avans pentru a construi infrastructuri rezistente la dezastre, cum ar fi un pod care să reziste la seisme sau inundații fără să se prăbușească. Datele vor deschide, de asemenea, ușa către un program de „protecție socială adaptivă” care va permite planificarea transferurilor monetare către gospodăriile din zonele cu risc ridicat. „Dacă avem date mult mai granulare și, de exemplu, știm că vin ploi extreme și că anumite zone se pot inunda, putem trimite aceste transferuri pentru ca gospodăriile să poată reacționa înainte și să nu sufere pierderi materiale atât de mari”, explică Ibáñez.

A doua strategie care va fi activată în următorii cinci ani va fi crearea unui mecanism prin care țările, organismele internaționale și sectorul privat să poată coopera în gestionarea dezastrelor. Acest lucru va permite disponibilitatea anticipată a instrumentelor și serviciilor pentru intervenții de urgență. „Să ne gândim, de exemplu, la incendii. Acestea necesită avioane și elicoptere specializate, care sunt prea costisitoare pentru ca o țară să le aibă ușor la dispoziție. Cu aceste parteneriate public-private și cu coordonare regională, putem avea disponibile aceste aeronave pentru momentul producerii dezastrului”, descrie Ibáñez. Acest lucru, de exemplu, l-a suferit Columbia în 2024 în timpul sezonului de incendii. Acolo, focul care nu poate fi stins de la sol este lichidat de elicoptere împrumutate de forțele aeriene prin convenții. Dar, anul trecut, din cauza multiplelor puncte fierbinți, nu au existat suficiente unități, iar Unitatea Națională de Gestionare a Riscului Dezastrelor a înaintat o cerere Guvernului Național pentru achiziționarea de elicoptere dedicate exclusiv urgențelor.

Acest al doilea component al programului „Pregătiți și rezilienți”, în plus, va căuta cooperarea cu rețelele subregionale de intervenție în caz de urgență existente, cum ar fi Agenția Caraibiană de Management al Urgențelor în caz de Dezastru (CDEMA), Centrul de Coordonare pentru Prevenirea Dezastrelor în America Centrală și Republica Dominicană (CEPREDENAC) sau Comitetul Andin pentru Prevenirea și Atenția Dezastrelor (CAPRADE). „Nu intenționăm să înlocuim aceste rețele”, clarifică Ibáñez, „ceea ce dorim este să impulsionăm sinergiile, prin puterea de convocare a BID, și să implicăm și sectorul privat”.

Elizabeth Riley, directoarea executivă a CDEMA, a recunoscut joi, într-un forum din cadrul Întâlnirii Guvernatorilor BID din Chile, că agenția sa, care grupează 20 de țări din Caraibe, este interesată de parteneriate cu sectorul privat și cu alte mecanisme de finanțare. „Ritmul în care se schimbă clima este mult mai rapid decât ritmul în care dezvoltăm reziliența [...] Trebuie să căutăm noi surse de finanțare care să includă sectorul privat”, a asigurat Riley în intervenția sa la forum. Apoi, răspunzând întrebărilor acestui ziar, directoarea executivă a CDEMA a exprimat că prevăd colaborarea cu noul program al BID.

„Ritmul în care se schimbă clima este mult mai rapid decât ritmul în care dezvoltăm reziliența”

Elizabeth Riley, directoarea executivă a CDEMA

Exact, ca al treilea component al programului „Pregătiți și rezilienți”, BID va sprijini țările pentru a accesa mai ușor asigurări, credite și alte instrumente financiare pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor. Ibáñez explică faptul că, dacă țările se asociază, „pot partaja riscurile [instrumentelor financiare] și reduce costurile de asigurare”. Se așteaptă ca BID să lanseze primele instrumente în 2026.