Congresul aprobă legea împotriva risipei alimentare

Congresul a aprobat joi legea împotriva risipei alimentare, care include măsuri precum obligația ca barurile și restaurantele să ofere ambalaje pentru a lua resturile acasă, cerința ca supermarketurile să doneze surplusurile și impunerea ca toate companiile din lanțul alimentar să aibă planuri pentru a evita ca mâncarea să ajungă la gunoi. Legea privind prevenirea pierderilor și a risipei alimentare își propune să reducă cifra globală a risipei, care în 2023 s-a situat în Spania la 1,214 milioane de tone, conform ultimelor date ale Ministerului Agriculturii.

Între timp, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că în fiecare an se risipesc în lume aproximativ 1.300 de milioane de tone, aproximativ 30% din alimentele produse, cu un cost de mediu ridicat. Diferitele patronate și asociații din lanțul alimentar sunt de acord că este o lege pionieră într-o țară europeană — deși există deja una în Catalonia. `Vedem pozitiv că se armonizează problema risipei alimentare. Legea îndeplinește trei obiective: cel social, deoarece se evită risipirea mâncării; cel de mediu, deoarece fabricarea alimentelor presupune consumuri de apă, energie și gestionarea deșeurilor care s-ar pierde; și, de asemenea, cel economic, deoarece a produce pentru a ajunge la gunoi înseamnă a pierde eficiență în gestionare`, spune Paloma Sánchez Pello, director de Competitivitate al Federației Spaniole a Industriilor de Alimentație și Băuturi (FIAB). Acestea sunt câteva dintre noutățile legislative.

Planuri împotriva risipei în companii

Una dintre principalele noutăți ale normei constă în faptul că toate companiile din lanțul alimentar — producție, transformare, distribuție de alimente, precum și industria hotelieră și restaurante — vor trebui să elaboreze planuri de prevenire a pierderilor și a risipei. `Acest tip de planuri diagnostichează de ce se generează deșeuri și caută alternative viabile din punct de vedere tehnic, ecologic și economic pentru a le reduce, cu măsuri de monitorizare periodică. Există excepții cu întreprinderile mici`, explică Ignacio García Magarzo, director general al Asociației Spaniole a Companiilor de Distribuitori, Autoservicii și Supermarketuri (Asedas).

Prioritatea: donarea de alimente

Când se aruncă alimente, prioritatea va fi întotdeauna consumul uman, prin donarea sau redistribuirea de alimente către entități sociale. `Industria alimentară și a băuturilor face donații de alimente de ani de zile, iar acest lucru vine să armonizeze ceea ce se făcea deja`, spune Sánchez, de la (FIAB). Directorul Asedas confirmă: `În practică se face deja, în majoritatea cazurilor în care nu se donează este pentru că nu se poate. Avem 20.000 de unități în zonele rurale și acolo este de obicei mai dificil`. ONG-urile din sector, în schimb, subliniază că nu este întotdeauna așa și că multă mâncare ajunge la gunoi. În orice caz, acum devine o obligație legală. Dacă nu se poate dona, legea cere ca surplusurile să fie destinate hranei animalelor, compostului sau biocarburanților, pentru care va fi fundamentală colaborarea gestionatorilor de deșeuri.

Recipiente pentru resturi în baruri și restaurante

Companiile de catering vor avea obligația de a facilita consumatorului să poată lua alimentele pe care nu le-a consumat în ambalaje reutilizabile sau reciclabile. Serviciul va fi gratuit, deși dacă ambalajele sunt din plastic, acestea trebuie taxate, după cum indică legea deșeurilor. Emilio Gallego, secretar general al Industriei Hoteliere din Spania, subliniază: `Majoritatea unităților au deja un fel de operațiune pentru a oferi acest serviciu, cu pungi, recipiente, folie de aluminiu... Și sugerăm întotdeauna ca recipientele să fie reciclabile și reutilizabile`. Patricia Estanheiro Mota, director de Dezvoltare al Industriei Hoteliere din Madrid, este de acord: `Acest lucru nu va fi o problemă nici pentru unitățile mici, care pot oferi deja jumătăți de porții sau alte soluții pentru a nu rămâne mâncare. Și dacă rămâne, aproape toți sunt sensibilizați`. În orice caz, acum niciunul nu va putea refuza.

Incentivarea produselor de sezon, ecologice și `urâte`

În cadrul recomandărilor, legea cere magazinelor și supermarketurilor să aibă linii de vânzare cu produse `urâte`, `imperfecte` sau `puțin estetice`, cu condiția să respecte normele sanitare, precum și să promoveze `produsele de sezon, pe cele de proximitate, pe cele ecologice și pe cele durabile din punct de vedere ecologic`. Pauline Bonnier, purtător de cuvânt al supermarketului cooperativ La Osa, subliniază: `Supermarketurile cooperative prioritizează deja aceste produse și sensibilizează consumatorii pentru a cunoaște proveniența, astfel încât este mai bine pentru ei și pentru producători. Este pozitiv că acest lucru se extinde` la întregul sector. Norma cere, de asemenea, `expunerea într-un loc vizibil pentru consumatori de informații despre siguranța și beneficiile consumului de produse cu imperfecțiuni sau imperfecte`.

Reduceri când se apropie data de expirare

Legislația propune incentivarea vânzării de produse cu data de consum preferențială sau de expirare apropiată. `Acest lucru nu ridică probleme, majoritatea unităților fac deja lichidări la sfârșitul zilei, reducând prețurile pentru a evita risipa`, subliniază directorul Asedas. Bonnier, de la La Osa, este de acord: `Când fructele și legumele încep să se urâțească, le vindem cu un euro kilogramul, foarte ieftin când sunt ecologice și de proximitate. Iar pâinea de ieri se menține cu o reducere mare`. Unele suprafețe mari au deja rafturi specifice pentru aceste produse, lucru care se așteaptă să se generalizeze.

Sancțiuni pentru cei care nu respectă legea

Spiritul legii este, mai presus de toate, de a promova și de a stimula prevenirea și reducerea risipei alimentare, include și sancțiuni, a căror valoare variază de la 1.000 de euro pentru cele ușoare până la 100.000 pentru cele grave. Industria alimentară critică acest aspect. `Preferăm stimulentele în locul sancțiunilor. Cu toate acestea, legea oferă flexibilitate IMM-urilor, așa că credem că va exista o conformitate foarte mare`, subliniază Gallego, de la Industria Hotelieră din Spania. Omologul său de la Industria Hotelieră din Madrid intervine: `Asociațiile vor oferi instrumente și soluții restaurantelor, astfel încât să se concentreze pe prevenire și sancțiunile să nu le creeze o problemă`.

Plan național împotriva risipei

Ministerul Agriculturii, Pescuitului și Alimentației, promotorul reglementărilor, va trebui să elaboreze un Plan Național de Control al Pierderilor și al Risipei Alimentare, care va conține obiective generale și priorități pentru sarcinile de control. Documentul va fi realizat în consultare cu alte ministere și își propune să fie foaia de parcurs pentru a continua pe calea prevenirii. În orice caz, departamentul lui Luis Planas elaborează deja în fiecare an.

Provocări restante

`Este păcat că legea nu include măsuri pentru consumator, dincolo de măsuri de formare, deoarece în gospodării se risipesc cele mai multe alimente`, critică directorul Asedas. Raquel Díaz, director al Fundației Espigoladors — care luptă împotriva risipei — adaugă: `A fost introdus un amendament prin care excedentul agricol devine automat deșeu și trebuie destinat compostului; acest lucru va face ca fructele și legumele donate să scadă și poate încetini culegerea, adică recuperarea alimentelor care pot fi destinate consumului uman`. De asemenea, critică faptul că în procesul parlamentar au fost încorporate atâtea excepții de la obligații încât nu este clar cine va trebui să respecte legea. `Norma care a rămas în sertar în legislatura anterioară a fost mult mai ambițioasă`, rezumă.