Ministerul Muncii din Spania a deschis luni un nou front de conflict cu patronatele, care se adaugă disputei privind reducerea săptămânii de lucru la 37,5 ore, aflată în plin proces parlamentar. Noul conflict a apărut în cadrul dialogului social, odată cu propunerea departamentului condus de Yolanda Díaz către patronate și sindicate de a automatiza, de acum înainte, creșterile salariului minim interprofesional (SMI). Această propunere a fost deja respinsă de patronate, conform surselor din negocieri.

Propunerea face parte din discuțiile începute luni pentru transpunerea directivei europene privind salariile minime adecvate, care ar fi trebuit inclusă în legislația națională spaniolă înainte de 15 noiembrie anul trecut. Noua masă de negocieri răspunde și acordului dintre Ministerul Muncii și sindicate pentru majorarea salariului minim în 2025. Acordul includea – pe lângă creșterea venitului minim la 1.184 euro lunar (în 14 plăți anuale) pentru acest an – angajamentul de a aborda, în termen de două luni și în cadrul dialogului social, aspectele incluse în directiva europeană, precum și altele conexe.

Unul dintre subiectele aduse luni la masa negocierilor de către secretarul de stat pentru Muncă, Joaquín Pérez Rey, vizează alinierea SMI la valori de referință utilizate la nivel internațional, astfel încât acest venit să reprezinte “60% din salariul median brut național și 50% din salariul mediu brut”, conform directivei menționate. S-au discutat, de asemenea, clarificarea regulilor care împiedică absorbirea sau compensarea majorărilor salariului minim și aprobarea aplicării automate și retroactive a viitoarelor creșteri ale SMI în contractele colective de muncă, au precizat surse participante la întâlnire.

Surse din mediul de afaceri au primit cu reticență aceste propuneri ale executivului, considerând că “răspund doar acordului cu sindicatele”, deoarece patronatul nu a semnat ultimul acord de majorare a salariului minim. Mai mult, acestea susțin că, așa cum au recunoscut experții Ministerului Muncii, salariul minim actual deja îndeplinește pragul de 60% din salariul mediu spaniol, procentajul stabilit de Carta Socială Europeană. De asemenea, au amintit posibilitatea ca directiva comunitară ce se dorește transpusă în legislația spaniolă să fie anulată în curând din cauza contestației formulate de Danemarca și Suedia. Avocatul general al UE s-a arătat deja favorabil anulării acestei normative.

În fața acestei plângeri patronale, surse din dialogul social au apărat poziția guvernului: “Indiferent dacă directiva europeană va fi anulată sau nu, există angajamentul Guvernului de a aborda toate aceste probleme cu patronatele și sindicatele, proces care a început luni”. “Dacă patronatele nu vor să negocieze, nu vor putea spune apoi că se practică monologul social”, au adăugat acestea.

Totuși, patronatele văd lucrurile diferit. Acestea consideră că la masa negocierilor de luni s-au propus atât de multe schimbări și de o asemenea anvergură încât negocierea lor ar echivala practic cu “o altă reformă a muncii, făcută din nou pe bucăți”. Faptul că toate aceste propuneri ale Ministerului Muncii au fost doar verbale și nu au fost însoțite de documente scrise nu a facilitat începerea negocierilor, adaugă aceleași surse. Prin urmare, Ministerul s-a angajat să transmită oficial partenerilor sociali propunerile formulate înainte de următoarea întâlnire a acestei mese de negocieri, programată pentru sfârșitul lunii.

O altă problemă abordată în cadrul întâlnirii, potrivit mai multor participanți, a fost legată de accesul negociatorilor sindicali din contractele colective la informații privind marjele de profit ale companiilor din sectoarele respective. Nici acest aspect nu a fost privit cu ochi buni de partea patronală. Deși această chestiune nu este inclusă strict în transpunerea directivei, sindicatele au solicitat-o în repetate rânduri și consideră că această negociere ar putea fi calea pentru reglementarea ei.