Modificări semnificative au avut loc în lista tradițională a datornicilor către Fiscul spaniol: sectorul hidrocarburilor a înlocuit construcțiile din pozițiile de top. În trecut, această listă era dominată de companii legate de construcții, cum ar fi dezvoltatori și firme de construcții, care se aflau în dificultate după criza din 2008.

Cu toate acestea, în ultima versiune a listei, publicată în 2024, au avut loc schimbări majore. În fruntea listei se află acum companii implicate în distribuția de hidrocarburi, cu datorii de milioane de euro. Printre cei mai mari datornici se numără Metaway Combustibles (datorii de 195,7 milioane de euro), Vertix Petroleum (194,7 milioane de euro) și Marillion SLU (156,8 milioane de euro). O datorie semnificativ mai mică de 2,1 milioane de euro este înregistrată de compania Villafuel, asociată cu omul de afaceri Víctor de Aldama.

Creșterea sectorului hidrocarburilor pe lista datornicilor nu este întâmplătoare. Aceasta se datorează atât modificărilor legislative, cât și intensificării controlului din partea autorităților fiscale. La sfârșitul anului 2023, au fost introduse noi restricții de reglementare care au afectat în mod direct sistemul de distribuție a combustibilului în Spania, limitând activitatea intermediarilor. Acest lucru a dus la faptul că, începând cu martie 2024, piața a fost sub controlul angrosistilor autorizați. Unele scheme frauduloase au reușit să se adapteze, continuând să fraudeze prin rețele de companii-fantomă.

Mecanismul fraudei este relativ simplu în esența sa, dar complex în implementare. Fraudatorii folosesc companii fictive pentru a achiziționa combustibil de pe piața europeană fără TVA, ceea ce este permis de legislația UE în tranzacțiile dintre companii. După importul în Spania, combustibilul intră în depozite fiscale, unde poate fi depozitat până la plata impozitelor. Problema apare atunci când combustibilul părăsește depozitul și este pus în vânzare pe teritoriul țării, deja cu TVA. Companiile vânzătoare trebuie să transfere impozitul la trezorerie, dar, în practică, multe dintre ele dispar, se declară insolvabile sau sunt goale de la înființare.

Astfel de scheme provoacă pierderi de sute de milioane de euro pe an. Potrivit experților, pierderea totală este de aproximativ 1,2 miliarde de euro pe an. Frauda nu numai că permite evitarea plății TVA-ului, ci și a altor plăți obligatorii, de exemplu, în Fondul Național pentru Eficiență Energetică, ceea ce creează concurență neloială, permițând vânzarea combustibilului la prețuri anormal de mici.

Schimbările legislative adoptate la sfârșitul anului 2023 au reprezentat un punct de cotitură. Noile reguli, elaborate de Ministerul Tranziției Ecologice și Comisia Națională pentru Piețe și Concurență (CNMC), interzic distribuitorilor cu amănuntul să cumpere combustibil de la alți distribuitori, permițând acest lucru doar angrosiștilor autorizați. Scopul este de a elimina intermediarii netransparenți și de a încerca să închidă breșa prin care scapă sute de milioane de euro.

În practică, acest lucru a dus la două consecințe imediate. În primul rând, a îngreunat activitatea schemelor frauduloase, pe care acum este mai greu să le maschezi. În al doilea rând, a dus la concentrarea datoriilor fiscale într-un număr mai mic de companii, dar cu sume mult mai mari. Ceea ce anterior era distribuit între zeci de companii fictive este acum concentrat în câteva structuri care continuă să evite plata impozitelor, ceea ce s-a reflectat în lista datornicilor.