Partidul Popular (PP) a înregistrat vineri în Congres, cu un sentiment de urgență maximă, o propunere legislativă pentru prelungirea duratei de viață a centralelor nucleare din Spania, care au un termen de închidere programat între 2027 și 2035.
Cheia în dezbaterea zgomotoasă privind viitorul nuclear în Spania nu este ideologia, ci cifrele: sunt calculele rentabile pentru ca cele cinci centrale ale țării să continue să opereze dincolo de ceea ce este prevăzut în planificarea energetică aprobată de Guvern și susținută de Bruxelles?
Catalonia va fi cea mai afectată comunitate autonomă de închiderea centralelor nucleare din Spania, cu “consecințe grave” la nivel energetic, de mediu și economic. Așa susține un raport elaborat de PwC, prezentat vineri, care se concentrează pe momentul în care se va închide prima centrală, prevăzut pentru noiembrie 2027 odată cu închiderea Almaraz I (Cáceres).
Președintele Franței, Emmanuel Macron, dorește să extindă umbrela nucleară franceză asupra partenerilor săi din UE pentru a consolida autonomia strategică a blocului. Această săptămână, în cadrul Forumului de Apărare și Strategie de la Paris, Macron a asigurat în fața a treizeci de șefi militari NATO că este timpul să „ne asumăm colectiv responsabilitatea”, deoarece „acesta este momentul în care Europa trebuie să-și facă simțită greutatea, pentru Ucraina și pentru ea însăși”.
Vladimir Putin simte o consolidare a poziției sale în noul context geopolitic internațional. Apropierea de Donald Trump i-a permis chiar să voteze împreună cu SUA în februarie anul acesta asupra unor rezoluții ONU care dăunează Ucrainei. Kievul declară că, sub presiunea Moscovei, specialiștii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), agenția ONU, au intrat în martie pentru prima dată în Centrala Nucleară Zaporojie (CNZ) dinspre Rusia, încălcând suveranitatea Ucrainei.