Cel mai complex și ambițios proiect al istoriei contemporane a fost crearea, imperfectă și cu sincope, a Uniunii Europene. Aceasta a însemnat eliminarea războiului ca modalitate tradițională de relaționare între națiuni și implementarea, în perimetrul său, a statului de drept și, în mod particular, a statului bunăstării, un concept inedit până atunci.
Guvernul condus de Pedro Sánchez a crescut cheltuielile pentru apărare cu peste 50%, fără să aibă nevoie de sprijinul dreptei, în contextul invaziei din Ucraina și a angajamentelor față de NATO. Posibilitatea unei mari coaliții între cele două partide majore în domeniul apărării este relevată acum de Uniunea Europeană. Sánchez și Alberto Núñez Feijóo evită acordul direct, temându-se de partenerii lor și simulând dezacorduri pe un subiect în care sunt, în esență, de acord.
Deplasarea spre dreapta a tinerilor generează o dezbatere intensă: pentru prima dată, au depășit punctul central simbolic de 5 pe scara de la 1 la 10 stânga-dreapta, declară o intenție de a vota Vox mai mult decât orice alt partid și se distanțează de femeile tinere în evaluarea lor despre feminism. Aceste date invită, fără îndoială, la analiză și reflecție.
Pandemia de COVID-19 a avut un impact profund asupra polarizării politice și sociale nu doar în Spania, ci și în întreaga Europă, inclusiv în România. Xosé Hermida, corespondent parlamentar, analizează modul în care criza sanitară a marcat un punct de cotitură, amplificând tensiunile existente și introducând noi forme de dezinformare și manipulare.
Eram foarte mic când a avut loc referendumul NATO, deși îmi amintesc de el ca fiind, poate, prima mea discuție politică. Aveam șapte ani și, probabil pentru că locuiam pe străzi pline de afișe de propagandă, copiii de la școală ne spuneam cum vor vota părinții noștri. Ai mei erau dintre cei care votau „nu”. Un coleg al cărui părinți erau dintre cei care votau „da” mi-a spus: „Așa că părinții tăi sunt comuniști și vor să-mi ia casa”.
Rapperul El Jincho, 33 de ani cu multe trăiri, dinte de aur și fața plină de tatuaje, explică de ce apără votul pentru Vox, deși el însuși este “okupa”: nu crede că Santiago Abascal va face ceea ce promite dacă ajunge la putere.
Tensiunile în România ating cote alarmante, nemaiîntâlnite de la începutul anilor ’90. Decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge candidatura extremistului și pro-rusului Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din mai a stârnit furia a sute de susținători. Aceștia s-au adunat în fața sediului BEC, aruncând cu ouă și pietre în clădire.
