Agenţia Fiscală spaniolă (Agencia Tributaria) a inaugurat miercuri campania de declarare a veniturilor pentru 2024-2025, odată cu deschiderea termenului pentru depunerea declaraţiei online. În săptămânile următoare, se vor deschide canalele telefonice şi cele pentru prezenţă fizică, iar contribuabilii îşi vor putea regla conturile cu Fiscul până pe 30 iunie.
Dacă o companie ar obține un profit net de 100 de euro, doar 53 ar fi supuși impozitării; restul ar rămâne în afara calculului fiscal. Companiile din Spania reușesc să reducă semnificativ partea din câștigurile lor pe care se aplică impozitul pe profit, ceea ce mărește decalajul dintre rezultatele lor contabile și bazele lor impozabile și limitează colectarea publică a uneia dintre cele mai importante figuri impozabile ale țării.
Cei care au plătit în plus la impozitul pe venitul persoanelor fizice (IRPF) vor putea solicita din nou returnarea într-o singură plată, aşa cum se întâmpla până la sfârşitul anului trecut. Acest lucru a fost anunţat de titularul Ministerului Finanţelor, María Jesús Montero, în conferinţa de presă în care a prezentat datele privind închiderea bugetară pentru 2024.
Negocierile dintre Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii privind impactul fiscal al majorării salariului minim pe economie (SMI) au ajuns într-un punct critic. Vineri expiră termenul limită pentru ca ministerul condus de vicepreședinta María Jesús Montero să blocheze în Congres propunerile legislative ale partidelor Sumar, Podemos și PP, fără a se ajunge la un acord pentru ca majorarea SMI să nu fie impozitată.
Evoluția bună a pieței muncii, încasările record și vigoarea generală a economiei și-au lăsat amprenta și asupra conturilor publice ale comunităților autonome din Spania. Majoritatea regiunilor, 11 din 17, au încasat anul trecut mai mult decât au cheltuit.
Deficitul public al Spaniei continuă să scadă pentru al cincilea an consecutiv, după maximele atinse în pandemie. În 2024, acesta s-a situat la 2,8% din PIB, echivalentul a 44.597 milioane de euro, conform datelor prezentate joi de Ministerul Finanțelor. Aceasta reprezintă o scădere față de 3,5% în anul precedent și se situează sub pragul maxim stabilit de regulile europene. Performanța a fost susținută de o creștere economică solidă – de 3,2% anul trecut – și de o colectare record de impozite, care a crescut cu 8%, ajungând la 294.734 milioane de euro.
Spirala inflaționistă post-pandemie şi creşterea compensatorie a salariilor şi pensiilor au umplut vistieria publică fără a necesita reforme fiscale majore. Acest fenomen, cunoscut sub numele de „progresivitate la rece”, implică o creştere a impozitării veniturilor contribuabililor în termeni monetari, nu reali, împingând mulţi dintre ei spre tranşe de impozitare superioare fără o creştere a puterii de cumpărare.