În America Latină, peste 30.000 de copii și adolescenți sunt închiși. Experții și un fost infractor minor, care a trecut prin închisoare, solicită aplicarea justiției restaurative.

Un incident recent în Columbia, în care un adolescent de 14 ani a împușcat un senator, a ridicat din nou problema violenței împotriva minorilor. În timp ce politicienii de dreapta solicită pedepse mai dure, experții solicită o regândire a sistemului de justiție.

Irvin Mendoza Rodríguez din Mexic, un fost asasin minor, vorbește despre cât de ușor este să implici tineri în activități criminale. El subliniază sărăcia, familiile disfuncționale și setea de recunoaștere ca factori principali care conduc la criminalizarea tinerilor. Irvin, după ce a stat la închisoare, a reușit să-și schimbe viața, dar remarcă faptul că majoritatea cunoștințelor sale au rămas în spatele gratiilor sau au murit.

America Latină ocupă locul doi în lume în ceea ce privește numărul de minori închiși, cedând doar Americii de Nord. Un raport Unicef din 2024 arată că în regiune există aproximativ 34.000 de copii și adolescenți reținuți, în principal pentru acuzații de infracțiuni minore, cum ar fi furtul. Experții avertizează cu privire la efectele negative ale încarcerării asupra sănătății mentale și fizice a tinerilor, precum și asupra reducerii șanselor lor de educație și muncă decentă.

Kendra Gregson de la Unicef și alți experți consideră că închisoarea nu este o soluție. Ei propun metode alternative, cum ar fi despăgubirea, cererea de scuze, munca în folosul comunității și eliberarea condiționată.

Psihologul Jeannette Aguilar subliniază că este necesar să se țină cont atât de responsabilitatea individuală, cât și de rolul statului în protejarea copiilor vulnerabili. Ea notează că excluderea din societate împinge tinerii în grupuri criminale.

În El Salvador, se observă o înăsprire a politicii față de minori, inclusiv o creștere a pedepselor cu închisoarea și detenția comună cu adulții. În Peru, ca răspuns la creșterea criminalității, vârsta responsabilității penale a fost redusă la 16 ani pentru infracțiuni grave.

Cu toate acestea, experții avertizează împotriva deciziilor pripite. Gregson susține că reducerea vârstei răspunderii penale nu duce la o scădere a nivelului de violență. Ea subliniază că încarcerarea duce adesea la contactul cu elemente criminale și agravează situația.

Irvin Mendoza Rodríguez, după ce a trecut prin închisoare, a reușit să-și schimbe viața. El face apel la o regândire a sistemului de justiție și la căutarea unor modalități alternative de lucru cu tinerii pentru a-i împiedica să intre în mediul criminal.