Lumina la capătul tunelului pentru Costa Brava, după luni de secetă

Acum un an, în pragul sezonului turistic, hotelierii priveau cerul, întrebându-se dacă vor putea umple piscinele și oferi un consum normal de apă clienților lor. Fermierii se gândeau să amâne însămânțarea sau să schimbe complet culturile. Primăriile aplicau restricții de apă. Deși această situație a afectat întreaga Catalonie, nordul Costa Brava și, mai ales, Empordà au fost zona zero a secetei.

Aceste scene par de domeniul trecutului, după aproape o lună de ploi constante, iar în această săptămână, 34 de municipii au ieșit din faza de urgență în care se aflau de aproape un an și jumătate. Primarii, sectorul turistic și, într-o măsură mai mică, agricultorii, văd lumina de la capătul tunelului. Mai multe informații: Catalonia începe o relaxare generalizată a restricțiilor anti-secetă, deși le menține pe cele din Barcelona.

Ploile căzute în ultimele săptămâni în Alt Empordà, zona cea mai afectată de secetă, au crescut nivelul apei în acviferul Fluvià-Muga și în lacul de acumulare Darnius-Boadella. Prin urmare, Comitetul Permanent pentru Secetă al Agenției Catalane a Apei (ACA) a redus restricțiile și a scos 34 de municipii din starea de urgență. Măsurile au fost bine primite în general.

Pentru președintele Federației Catalane de Campinguri, Miquel Gotanegra, „este oxigen, esențial pentru a ne putea desfășura activitatea”. El pledează pentru menținerea eficienței „pentru că nu există cale de întoarcere”. Agricultorii, cei mai afectați, vor afla pe 4 aprilie ce cantitate de apă vor primi. Se tem să rămână într-o zonă intermediară, care să nu le permită să solicite ajutoare din cauza secetei și nici să aibă suficientă apă pentru o recoltă bună. „Suntem cei care așteptăm `dacă mai rămâne`”, regretă fermierul Enric Guanter din Vilabertran, referindu-se la faptul că grupul său este ultimul care primește apă.

Această primă relaxare a restricțiilor va deveni realitate săptămâna viitoare, odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al Generalitat. Cele 22 de municipii alimentate de acviferul Fluvià-Muga - care se află la 15,8 metri peste nivelul mării, față de 14,4 metri în ianuarie - precum La Jonquera, Sant Pere Pescador sau Peralada, vor trece la Excepționalitate și se va menține reducerea alocării pentru irigații agricole cu 40% (față de 80% în faza de urgență). Lacul de acumulare Darnius-Boadella se află la 38,2% din capacitatea sa, de trei ori mai mult decât în 2024, când era la 11,6%. Acesta va trece în faza de Alertă, ceea ce va beneficia cele 12 localități pe care le alimentează, cum ar fi Figueres, Cadaqués sau Castelló d'Empúries.

În ciuda îmbunătățirii, se mențin acțiunile pentru a avea mai multă apă în viitor. ACA a lansat o licitație pentru elaborarea proiectului de construire a unei Stații de Regenerare a Apei (ERA) în stația de epurare din Figueres, care va produce 100 de litri pe secundă și va fi finalizată în 2027. Instalația va crește disponibilitatea apei în bazinul Muga ca resursă alternativă pentru irigații agricole și va reduce dependența de lacul de acumulare. Deja s-au făcut lucrări de urgență care alimentează Muga cu apă de la Figueres și se construiesc cinci puțuri în Peralada pentru a îmbunătăți extracția și gestionarea acviferului. Barajul La Baells, în această săptămână: acum un an era la 19,76% din capacitate și acum depășește 72%. Massimiliano Minocri.

Relaxarea a fost bine primită de municipalități și de sectorul turistic. Dar nimeni nu trage focuri de artificii. „Nu ne putem relaxa, trebuie să continuăm ca acum, pentru a minimiza consumul de apă în mod eficient”, afirmă Gotanegra, care subliniază că din 2000 sectorul campingurilor a redus la jumătate consumul de apă per persoană. El crede într-un turism durabil: „Faptul că nu lipsește apa nu înseamnă că trebuie să o risipim”, spune el. Ca exemplu, campingul La Ballena Alegre, din Sant Pere Pescador, unul dintre cele mai mari din Girona, cu o capacitate de 4.000 de persoane, a luat măsuri pe care le va menține. „Este o veste bună, dar cel mai bine este să nu renunțăm la precauție, vom continua cu economisirea apei pe care o promovăm de ani de zile, ca și cum am fi în urgență”, afirmă directorul său, Toni Castellar. Au schimbat gazonul cu grădini uscate cu plante autohtone, au patru aparate care captează umiditatea din aer - 8.000 de litri - și o folosesc pentru a umple piscinele, au un sistem de irigare prin picurare legat de o stație meteorologică care nu irigă dacă nu este necesar și au schimbat conductele.

Agricultorii nu sunt atât de mulțumiți. Ei așteaptă ce alocări le va oferi comisia de deversare. Unii ar fi preferat să rămână în urgență, vor ca lacul de acumulare să se umple. Steaua culturilor din Alt Empordà este porumbul, care consumă multă apă și dă randamente bune, dar au trecut ani de secetă în care au fost nevoiți să planteze cereale de secetă care produc mult mai puține câștiguri. În noiembrie și decembrie au fost din nou obligați să planteze aceste cereale pe 80% din câmpuri, deoarece nu exista apă. Schimbând situația, se tem să rămână din nou cu o recoltă redusă, cu câștiguri puține și, în plus, să nu primească ajutoare din cauza secetei. Enric Guanter are 39 de ani și de la 17 ani lucrează cele 300 de hectare ale familiei sale în Vilabertran, Peralada și Cabanas. Așteaptă să vadă ce îi lasă să planteze pe puținele câmpuri care mai trebuie semănate. „Sper să plouă, pentru că cele pe care le-am semănat deja ne vor da recolte cu pierderi de 30%-40% față de porumb”, indică el. El amintește că au trecut cinci ani de secetă în care au „continuat să plătească întreținerea canalelor de irigații și apa, în unele cazuri mii de euro pe an”. El critică faptul că sunt întotdeauna ultimii, că puțină apă care a căzut în 2024 „a fost pentru hoteluri și turiști” și că măsurile luate nu aduc beneficii sectorului. Dar recunoaște că trebuie să se îmbunătățească, ei irigă prin inundații în loc să folosească sisteme durabile precum picurare sau aspersie.

Jordi Colls, în vârstă de 33 de ani, lucrează de 10 ani pe cele 100 de hectare de câmpuri de mere, dovleac și cereale din Sant Pere Pescador și Vilamacolum. În zona lor vor fi în Alertă și vor avea mai multă apă. „Este foarte pozitiv, deoarece ne va oferi ceva pentru a trăi, dar nu este suficient până când vom putea reveni la normalitate sau ni se vor plăti ajutoare”, susține el. El amintește: „Dacă putem uda cu 40%, avem pierderi de 50%”. Pomii fructiferi au suferit mai puține restricții: „Noi am fost singurii care am scăpat și am avut puțină apă; nu a fost o campanie grozavă, dar nu a fost doar din cauza secetei”, își amintește el. Pentru edilul din Figueres, Núria Bartrolich, „trecerea de la Urgență la Alertă este o schimbare foarte importantă; alocarea de apă crește foarte mult”. Ea avertizează că vor menține „măsurile de economisire care pot fi”, deși cele care afectează cel mai mult vecinii, cum ar fi dușurile din spațiile sportive, vor fi ridicate: „Suntem foarte mulțumiți că le putem normaliza”, admite ea. Ea face apel la „prudență și reținere” pentru a nu înceta obiceiul de a economisi apă, „deoarece rezervele sunt acum bune, dar suntem o zonă turistică și, odată cu vremea bună, vin vizitatorii și consumul de apă va crește”. În Port de la Selva, în Parcul Natural Cap de Creus, populația se multiplică de zece ori în fiecare vară: trec de la 1.000 la 10.000 de locuitori în august și obișnuiesc să aibă afectări grave, în acest caz nu din lipsa apei, ci pentru că acviferul lor se salinizează. Consistoriul are încredere că vor putea petrece „o vară fără probleme de alimentare”.