Andreas Schleicher, creatorul și directorul Raportului PISA, recomandă țărilor să își plaseze cei mai experimentați profesori în școlile unde învață elevii cu cele mai mari nevoi.

Andreas Schleicher, creatorul și directorul Raportului PISA, cea mai mare evaluare internațională care examinează la fiecare trei ani aproape 700.000 de elevi din întreaga lume, recomandă țărilor să își plaseze cei mai experimentați profesori în școlile unde învață elevii cu cele mai mari nevoi. Un sfat pe care Spania este departe de a-l îndeplini. În liceele cele mai complexe lucrează mulți profesori care se remarcă nu doar prin aptitudinile lor, ci și printr-o mare vocație. Dar dacă luăm toate școlile spaniole și le împărțim în patru grupuri în funcție de nivelul socioeconomic și cultural al elevilor care le frecventează, rezultă că nivelul de precaritate a locurilor de muncă este mult mai mare în cele situate pe treapta cea mai de jos decât în cele mai bogate. Concret, proporția cadrelor didactice care lucrează de mai puțin de trei ani în aceeași școală atinge 34,1% în liceele situate pe treapta cea mai de jos, în timp ce procentul scade la 19,1% în cele mai de sus.

Acest lucru se datorează, pe de o parte, faptului că rata de angajare temporară este mult mai mică în învățământul privat, unde tind să meargă mai mulți elevi cu un nivel socioeconomic mediu și ridicat decât în cel public. Dar și faptului că, în cadrul rețelei școlare publice, nu există suficiente stimulente sau măsuri structurale pentru a garanta stabilitatea în acele medii în care aceasta este deosebit de necesară. Acest lucru este reflectat într-un raport al EsadeEcPol publicat marți, care analizează în profunzime situația cadrelor didactice din Spania, utilizând date dintr-o serie de surse naționale și internaționale.

Profesori de la liceul El Carme din Valencia, într-o imagine de arhivă. Monica Torres

Studiul subliniază faptul că profesorii, cel mai important factor educațional, se confruntă cu săli de clasă din ce în ce mai complexe, dar au fost ignorați în reformele succesive ale educației care au avut loc în Spania în acest secol. Și că munca lor nu este susținută suficient în ceea ce privește condițiile de muncă, programele de sprijin pentru elevii rămași în urmă sau sistemul de acces la predare. Ministerul Educației negociază în prezent cu sindicatele profesorilor schimbări majore în cadrul profesiei, după ce cele două încercări anterioare, din 2011, sub guvernarea socialiștilor, și din 2015, sub Partidul Popular, au eșuat.

Creșterea complexității sălilor de clasă este clar vizibilă în mai mulți indicatori. Sărăcia infantilă, măsurată prin rata internațională AROPE, a crescut în Spania de la 29,9% în 2018 la 34,7% în 2023, într-un context de reducere generală a sărăciei. "Această aparentă contradicție se datorează, printre altele, ratei mai mari de fertilitate a populației migrante, creșterii prețurilor la locuințe, inflației din 2021 și lipsei unor politici eficiente de combatere a sărăciei infantile", se arată în raport. Elevii din învățământul primar de origine imigrantă au reprezentat 32,1% din total în 2023, față de 21,5% în urmă cu 10 ani. Raportul EsadeEcPol calculează procentul, în conformitate cu Raportul PISA, incluzând atât elevii născuți în străinătate, cât și pe cei ai căror părinți (cel puțin unul dintre ei) s-au născut în străinătate. Atât în Spania, cât și în aproape toate țările participante la PISA, elevii de origine imigrantă obțin, în medie, rezultate semnificativ mai slabe decât elevii autohtoni. Unul dintre motive este că limba pe care o vorbesc acasă este adesea diferită de cea din școală.

Realitatea din sălile de clasă a devenit, de asemenea, mai complicată din cauza deteriorării condițiilor psihologice ale elevilor. Procentul elevilor de 15 ani care spun că se simt nemulțumiți de viața lor a crescut de la 9,5% în 2015, la 11,6% în 2018 și la 14,6% în 2022. Proporția celor care se simt anxioși de mai multe ori pe săptămână s-a dublat în patru ani, de la 11% în 2018 la 20% în 2022. Iar atmosfera din clasă, estimată prin elemente precum întreruperile, nivelul de zgomot din clasă, precum și dificultatea profesorilor de a începe ora de curs, s-a înrăutățit în Spania în învățământul primar între 2019 și 2023, mai mult decât în majoritatea țărilor dezvoltate. Potrivit evaluării internaționale TIMSS, indicatorul climatului din clasă s-a înrăutățit de la 0,05 puncte la 0,08 în țările OCDE, în timp ce în Spania a scăzut de la 0,09 la 0,34. Catalonia, Andaluzia, Murcia și, mai ales, Țara Bascilor, au ieșit în evidență în mod negativ în acest domeniu, în timp ce Cantabria și Castilla-León au avut rezultate bune.

Salarii mai mici

Profesorii se confruntă cu acest scenariu mai dificil, cu o rată excesivă a contractelor temporare, în special în învățământul public, care în 2023 a ajuns la 28% (în învățământul privat este de 13,7%), ceea ce generează "o dinamică de mare instabilitate, rotație în școli și dificultăți enorme în planificarea și dezvoltarea proiectelor școlare pentru a îmbunătăți rezultatele", spune Lucas Gortazar, director adjunct de cercetare la EsadeEcPol și autor al raportului. Profesorii spanioli câștigă mai puțin decât toți lucrătorii cu studii superioare și, mai presus de toate, mai puțin decât media lucrătorilor din sectorul public cu acest nivel de educație. În ceea ce privește salariul nominal brut anual, profesorii câștigă (într-un calcul bazat pe Ancheta privind structura salariilor a INE, care include profesorii de la grădiniță și primară, care sunt cel mai prost plătiți, până la universitate, care sunt cei mai bine plătiți și trag în sus calculul final) 38.144 de euro, față de 38.634 de euro pentru toți lucrătorii cu studii universitare și 40.243 de euro în medie pentru lucrătorii din sectorul public cu acest nivel de educație. Ei lucrează un număr de ore care se situează în media țărilor dezvoltate (175 de zile în medie în Spania, 183 în OCDE), dar, având una dintre cele mai lungi vacanțe de vară în comparație, au zile de lucru mai saturate cu ore de curs.

Pe de altă parte, profesorii nu beneficiază de sprijinul unei structuri stabile de consolidare pentru elevii care rămân în urmă. În Spania, doar 30,7% dintre școli oferă cursuri suplimentare de matematică, față de o medie de 65,6% în UE (cu mari diferențe teritoriale, variind de la 48,4% în Castilla y León la 8% în Navarra). O deficiență care ajută la explicarea boom-ului activităților extrașcolare educaționale din Spania, care mărește decalajul educațional al elevilor în funcție de nivelul de bogăție al familiei lor. La începutul anului trecut, guvernul a anunțat un plan de consolidare în matematică și limbi străine, dotat cu 500 de milioane de euro, pe care Ministerul Educației spera să-l poată dubla. Dar lipsa unui buget general de stat a însemnat că, deocamdată, a fost pusă în aplicare doar o versiune foarte limitată.

În acest context, satisfacția profesorilor față de munca lor a scăzut. Procentul profesorilor care nu sunt de acord cu afirmația "Dacă aș găsi un alt loc de muncă similar, aș renunța să mai fiu profesor" a scăzut de la 78% în 2007 la 42% în 2023, potrivit unui studiu publicat în 2023 de Fundația SM, citat în raportul Esade. De asemenea, potrivit TIMSS, percepția elevilor din învățământul primar cu privire la calitatea explicațiilor pe care le primesc în clasă a scăzut, în special în cazul a 25% dintre elevii care trăiesc în cele mai defavorizate gospodării, între 2019 și 2023.

Abilitățile profesorilor în matematică și limbi străine

Profesorii din învățământul secundar obțin rezultate mai bune decât toți lucrătorii spanioli cu studii universitare în cadrul testului PIACC, care este similar cu Raportul PISA, dar, în loc să evalueze copiii de 15 ani, examinează întreaga populație adultă din aproximativ treizeci de țări dezvoltate. Profesorii obțin 291,2 puncte la citire (cu 10,6 mai mult decât media lucrătorilor universitari) și 292,8 la matematică (cu 14,9 puncte mai mult). Deși atât competențele profesorilor din învățământul secundar, cât și cele ale tuturor lucrătorilor (mai ales cele de citire) au scăzut față de ediția anterioară a PIACC, realizată în urmă cu un deceniu. Profesorii din învățământul primar, pe de altă parte, obțin scoruri mai slabe decât media lucrătorilor universitari atât la citire (270,9 puncte), cât și la matematică (275,1), deși, în cazul lor, declinul față de acum un deceniu a avut loc doar în domeniul citirii, în timp ce au înregistrat o îmbunătățire de 5 puncte la matematică.

EsadeEcPol propune îmbunătățirea atractivității profesiei didactice prin stabilirea unei cariere profesionale. Implementarea unui test specific de admitere la carierele didactice, similar cu cel existent în Insulele Baleare. Și reducerea ofertei de locuri în diplomele de predare, astfel încât să se adapteze mai bine la cererea sistemului educațional, iar nota de trecere să crească: acum este de 7,71, față de 9,22 la Informatică, 9,71 la Științe și 10,25 la cele din domeniul Sănătății.

Raportul propune, în același timp, îmbunătățirea formării pedagogice a profesorilor, în special a celor din învățământul secundar. Datele din studiul TALIS din 2018 (noua ediție va fi publicată în această toamnă), realizat de OCDE, arată că Spania este una dintre țările dezvoltate în care profesorii din învățământul secundar se simt cel mai puțin pregătiți să predea în sălile de clasă cu elevi de diferite niveluri (cum sunt din ce în ce mai mult cele spaniole) și unde spun că au primit cea mai puțină pregătire în acest sens. Profesorii din învățământul primar, pe de altă parte, prezintă rezultate mai bune atât în acest domeniu, cât și în altele legate de vocația profesională pentru educație. EsadeEcPol sugerează, de asemenea, ca toți aceștia să se alăture școlilor prin intermediul așa-numitului MIR educațional, o perioadă de "cel puțin" un an în care noii profesori ar lucra alături de profesori experți.