Francesc, un bărbat de 54 de ani care dorește să moară demn după ce a suferit trei accidente vasculare cerebrale (AVC) și două infarcturi, va trebui să meargă în instanță pentru a primi eutanasia. Aceasta este decizia Tribunalului Superior de Justiție din Catalonia (TSJC), după ce tatăl său a reușit să oprească procesul printr-un recurs, ulterior aprobării inițiale date de o judecătoare din Barcelona.

Înalta instanță catalană consideră astfel că părinții sunt legitimați să încerce să oprească moartea asistată a unui copil, chiar dacă nu au o relație bună cu acesta, conform hotărârii judecătorești citate de postul de radio Cadena SER.

Francesc urma să beneficieze de procedură vara trecută, după ce a parcurs întregul proces administrativ obligatoriu: mai întâi trebuie depusă cererea la un medic, apoi trebuie ratificată de o altă echipă medicală independentă, fără legătură cu pacientul, și, în final, trebuie să primească aprobarea unui comitet din comunitatea sa autonomă, format din experți în medicină, drept și bioetică.

În acest proces, specialiștii trebuie să confirme că persoana care solicită eutanasia suferă de o suferință fizică sau psihologică gravă și ireversibilă, așa cum stabilește legea.

Tatăl său a reușit să paralizeze procesul în iulie, susținând că fiul său suferea de probleme de sănătate mintală, motiv pentru care nu era «în condiții de a lua o decizie». El argumenta că, prin tratamentul adecvat, fiul său ar putea face față durerilor și dizabilității provocate de afecțiunile sale.

În noiembrie, magistrata Montserrat Raga, de la Judecătoria Contencios Administrativ numărul 5 din Barcelona, a autorizat continuarea procesului, respingând unul dintre motivele invocate de familie: «Că dreptul fundamental la viață are un caracter absolut și, în mod derivat, că statul are datoria de a proteja viața chiar împotriva voinței titularului său». Acest argument, a susținut judecătoarea, contravine Legii Organice de Reglementare a Eutanasiei, în vigoare din 2021, care recunoaște dreptul la moarte demnă sub anumite premise, cum ar fi «o suferință fizică sau psihică constantă și intolerabilă pentru cel care o suferă», pe lângă absența posibilității de vindecare sau ameliorare apreciabilă.

Noul recurs oprește din nou eutanasia, așa cum i s-a întâmplat și Noeliei, o tânără paraplegică de 24 de ani, al cărei tată se opunea ca ea să primească procedura și căreia justiția i-a dat în cele din urmă dreptate pentru a putea avea o moarte demnă în martie trecut. Magistrata cazului a apărat ideea că, fiind în deplinătatea facultăților mintale, ea era cea care trebuia să decidă asupra sfârșitului vieții sale, deoarece îndeplinea cerințele legale.

Aceste cazuri reprezintă însă un obstacol pentru persoanele care doresc o moarte demnă și le supun suferinței suplimentare de a trebui să își apere cauza în tribunale. Este un aspect care, conform asociației Dreptul de a Muri Demn (Derecho a Morir Dignamente), contravine spiritului legii, care prevede recursul la tribunale doar în caz de refuz. Legea nu acordă un rol judecătorilor în decizie, susțin ei, deoarece este suficient de garantistă datorită celor trei filtre prin care persoana afectată trebuie să treacă pentru a primi aprobarea.

În 2023, ultimul an cu date publicate, au fost acordate 334 de eutanasii din cele 766 solicitate. Jumătatea celor neefectuate se datorează, în principal, decesului solicitantului înainte de rezoluție, ceea ce s-a întâmplat în 25% din cazuri (190). Procesul durează în medie 67 de zile, deși termenele legale ar permite ca acesta să fie de 35 de zile. Refuzul administrativ este al doilea factor de respingere, în aproape alt 25% din cazuri (188).