În câteva cuvinte
Un studiu recent indică faptul că doar cinci zile de consum de mâncare nesănătoasă (junk food) pot altera sensibilitatea la insulină a creierului și sistemul de recompensă la persoanele sănătoase, chiar înainte de creșterea în greutate. Aceste modificări rapide, observate prin RMN cerebral, sugerează că obezitatea și diabetul de tip 2 pot începe cu aceste dereglări cerebrale. Experții subliniază importanța intervenției precoce și a reglementării alimentelor ultraprocesate, în special pentru copii, deoarece efectele pot persista și pot duce la dificultăți în controlul greutății pe termen lung.
Conform ultimelor date oficiale disponibile în Spania, corespunzătoare anului 2020, 16,5% dintre bărbaţii de peste 18 ani şi 15,5% dintre femei suferă de obezitate. Studiul ENE-COVID, condus de cercetători de la Centrul Naţional de Epidemiologie al Institutului de Sănătate Carlos III (ISCIII) şi de la Agenţia Spaniolă pentru Siguranţă Alimentară şi Nutriţie (AESAN), a majorat aceste procente la 18,7% în 2023; iar tendinţa este ascendentă, dacă se ţine cont că, potrivit aceluiaşi studiu, unul din zece minori şi adolescenţi prezintă obezitate şi o treime supraponderalitate.
Un studiu recent, publicat în revista ştiinţifică Nature Metabolism şi condus de Centrul German pentru Cercetarea Diabetului (DZD), Institutul de Cercetare Helmholtz din München şi Spitalul Universitar din Tübingen, a descoperit că această epidemie de obezitate ar putea avea originea în creier, din cauza alterării sensibilităţii la insulină la nivel cerebral. Concret, conform rezultatelor cercetării, doar cinci zile de consum de mâncare nesănătoasă (snacksuri, dulciuri, băuturi răcoritoare şi alte produse ultraprocesate) sunt suficiente pentru ca tiparele cerebrale ale unei persoane sănătoase să fie alterate atât la nivelul rezistenţei la insulină, cât şi la nivelul sistemului de recompensă, care joacă un rol activ în alegerile alimentare.
Redefinirea obezităţii? O analiză dintr-o abordare non-ponderocentrică
La studiul german au participat 29 de voluntari, toţi bărbaţi şi cu greutate normală, care au fost împărţiţi în două grupuri. Primul grup şi-a continuat dieta normală. La această dietă obişnuită, al doilea grup a trebuit să adauge timp de cinci zile consumul a 1.500 kcal suplimentare sub formă de produse extrem de procesate şi calorice. După aceste cinci zile, cercetătorii i-au supus pe participanţi unui examen care a inclus o rezonanţă magnetică a creierului (RMN). La cei din al doilea grup, s-a observat o creştere notabilă a conţinutului de grăsime din ficat şi, de asemenea, o alterare în zona cerebrală care controlează sensibilitatea la insulină. Šapte zile mai târziu, după ce toţi participanţii reveniseră la dieta lor normală, examenul a fost repetat. Spre surprinderea cercetătorilor, membrii celui de-al doilea grup continuau să prezinte în creier o sensibilitate la insulină semnificativ mai mică, un efect care, potrivit autorilor studiului, până acum fusese observat doar la persoanele cu obezitate morbidă.
“Rezultatele noastre arată pentru prima dată că şi consumul pe termen scurt de alimente extrem de procesate şi nesănătoase provoacă schimbări grave în creierul persoanelor sănătoase şi că acest lucru poate fi considerat punctul de plecare al obezităţii şi al diabetului de tip 2. Presupunem că răspunsul insulinei din creier se adaptează la schimbările pe termen scurt din diet&abrave; înainte de a se produce orice creştere în greutate, ceea ce promovează dezvoltarea obezităţii şi a altor boli ulterioare”, a subliniat Stephanie Kullmann, autoarea principală a studiului, într-un comunicat de presă emis de Spitalul Universitar din Tübingen.
În ciuda limitărilor studiului (puţini participanţi, doar bărbaţi, perioadă scurtă de expunere), pentru Ana Belén Crujeiras, directoarea grupului de Epigenomică în Endocrinologie şi Nutriţie al Institutului de Cercetare Sanitară din Santiago (IDIS) şi membră în consiliul director al Societăţii Spaniole de Obezitate (SEEDO), rezultatele cercetării sunt “foarte interesante”. Şi adaugă: “Într-un fel, aceste date, împreună cu cele raportate de alte studii efectuate anterior pe modele animale, par să indice că dezvoltarea obezităţii începe acolo, în creier, în sistemul de control al apetitului”. O opinie împărtăşită de Irene Bretón, coordonatoarea Ariei de Obezitate a Societăţii Spaniole de Endocrinologie şi Nutriţie (SEEN): “Se vorbeşte despre obezitate ca despre o boală a ţesutului adipos. Dar nu, ţesutul adipos este principalul organ ţintă. Obezitatea este o boală produsă de o alterare a reglării a ceea ce numim balanţa energetică şi asta se întâmplă în creier, în diferite arii cerebrale”.
Acţionaţi precoce şi reglementaţi mâncarea nesănătoasă
La o persoană sănătoasă, insulina are un efect supresor al apetitului în creier. Cu toate acestea, la o persoană cu obezitate se produce ceea ce se numeşte rezistenţă la insulină, care poate interfera cu controlul adecvat al apetitului, făcând ca creierul să nu primească corect semnalele de saţietate. Rezultatul? Se tinde să se mănânce mai mult şi mai prost, o combinaţie perfectă pentru creşterea în greutate.
Experţii consultaţi îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, aşa cum demonstrează studiul german, aceste schimbări în creier la nivelul insulinei şi al sistemului de recompensă se produc atât de rapid, deoarece ar putea pregăti într-un fel creierul pentru tipare alimentare nesănătoase pe termen lung. “Vedem că, deşi aceste persoane incluse în studiu revin la obiceiurile lor alimentare anterioare, în creier persistă acea adaptare la sensibilitatea la insulină şi acea schimbare în sistemul de recompensă, care este ceea ce te face să mănânci mai mult. Senzaţia este că, dacă s-ar continua mult mai mult timp cu acea expunere la mâncarea nesănătoasă, asta ar ajunge să deregleze total sistemul de control al apetitului, ceea ce se întâmplă atunci când se dezvoltă deja obezitatea”, reflectează Ana Belén Crujeiras.
Purtătoarea de cuvânt a SEEDO îşi exprimă în special îngrijorarea pentru copii, care, încă de la vârste foarte fragede, sunt expuşi acestor alimente mai mult sau mai puţin regulat. “Dacă observăm acest efect pe termen foarte scurt, imaginaţi-vă cum poate ajunge să fie acel efect dacă consumi acest tip de alimente încă din cea mai fragedă copilărie”, adaugă ea. Crujeiras, în acest sens, ar fi de acord cu reglementarea mâncării nesănătoase “în acelaşi mod în care se doreşte reglementarea consumului de alcool sau a consumului de tutun, deoarece ne dăunează în mod important sănătăţii şi pe termen foarte scurt”.
O opinie împărtăşită de Irene Bretón, care îndeamnă să nu se minimizeze sau să se amâne deciziile: “Vedem că schimbările se produc foarte rapid, aşa că trebuie să acţionăm într-un mod foarte precoce pentru a preveni obezitatea”. Pentru medicul de la Unitatea de Nutriţie Clinică şi Dietetică a Spitalului General Universitar Gregorio Marañón din Madrid, această precocitate este fundamentală deoarece, în plus, creşterea în greutate induce schimbări în funcţionarea mecanismelor care reglează balanţa energetică, care apoi nu sunt uşor reversibile, nici măcar mâncând sănătos. “Sunt sigură că, dacă acest studiu ar fi continuat în timp, este mai mult decât probabil că unele dintre persoanele care au câştigat în greutate din cauza supraalimentării nu ar putea să o piardă cu uşurinţă, deoarece acele mecanisme s-au alterat”, conchide ea.
