Politica germană rămâne o afacere, în principal, a bărbaților

Politica germană rămâne o afacere, în principal, a bărbaților, și, mai exact, a bărbaților albi din Germania de Vest. Ca și cum cei 16 ani ai Angelei Merkel la cancelarie, o femeie care până la 35 de ani a trăit de cealaltă parte a Zidului Berlinului, ar fi fost o paranteză. Friedrich Merz, care urmează să fie investit cancelar săptămâna viitoare, este bărbat și din Vest. La fel ca și viitorul său vicecancelar, social-democratul Lars Klingbeil, care ar trebui să preia și portofoliul cheie al Finanțelor. Ministerul de Externe, care până acum a fost ocupat de ecologista Annalena Baerbock, va reveni creștin-democratului Johann Wadephul, iar șeful cancelariei, adevăratul număr doi al Guvernului, Thorsten Frei, din același partid. Lista miniștrilor Uniunii Creștin-Democrate (CDU) a lui Merz în coaliție cu Partidul Social-Democrat (SPD) este elocventă. Șapte miniștri federali, dintre care trei femei și una din Est. Dacă se adaugă și nominalizații Uniunii Social-Creștine (CSU), partid bavarez înfrățit cu CDU, dreapta moderată are un total de 10 miniștri, șase bărbați și patru femei. O femeie, și din Est, Katherina Reiche, se va ocupa de Ministerul Economiei, fundamental în plin impas economic și criză industrială. Reiche, cu o vastă experiență în CDU, a părăsit în urmă cu câțiva ani politica pentru sectorul privat și acum era președinte al companiei Westenergie, filială a gigantului energetic E.ON.

Merz a prezentat noile funcții într-un mini-congres al CDU chiar luni, la Berlin, în care delegații au adoptat, fără surprize, contractul de coaliție cu SPD. Marți va fi dat publicității rezultatul votului electronic dintre membrii SPD. Mai târziu, acest partid își va anunța miniștrii, ceea ce poate echilibra paritatea în coaliție. Pe 6 mai, Bundestag-ul trebuie să aleagă noul cancelar și se va încheia capitolul de două luni și jumătate de tranziție între alegerile anticipate din 23 februarie și noul Guvern.

În noul Bundestag, care s-a constituit la sfârșitul lunii martie, 32,4% dintre deputați sunt femei, cu 2,3 puncte procentuale mai puțin decât în legislatura anterioară. Verzii sunt partidul cu cele mai multe deputate, 61,2%. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cel mai puțin, cu 11,8%. SPD are 41,7%. Stânga, 56,2%. CDU, 22,6%. Camera este prezidată de o femeie, creștin-democrata Julia Klöckner.

Deși Merz s-a pronunțat întotdeauna împotriva cotelor («astfel nu facem niciun favor femeilor», spune el), nici Guvernul în funcție al social-democratului Olaf Scholz nu a respectat paritatea. Este adevărat că și-a început mandatul, în 2021, promițând că cabinetul condus de el va avea «cel puțin jumătate femei». La început, a respectat: opt miniștri și opt ministre. Dar schimbările succesive și ieșirea liberalilor în noiembrie anul trecut au dezechilibrat balanța. Astăzi, în ultimele sale zile de existență, Guvernul SPD și Verzilor are 16 ministere și șase ministre. În rândurile social-democrate există, de asemenea, critici în aceste zile cu privire la modul în care este tratată copreședinta lor, Saskia Esken. După alegeri, celălalt copreședinte, Klingbeil, a preluat președinția grupului parlamentar, s-a erijat în negociator-șef cu Merz pentru coaliție și candidează pentru funcția de vicecancelar și ministru de Finanțe. Este noul om forte al SPD, odată cu retragerea lui Scholz din prima linie. Toate acestea, în ciuda faptului că partidul a obținut în februarie cel mai prost rezultat din istoria sa și a rămas în urma extremei drepte, un bilanț prost pentru liderul oricărui partid. Între timp, mai mulți lideri social-democrați au dat de înțeles că nu contează pe Esken pentru a continua în funcția de copreședinte. Ca și cum ea ar fi responsabilă pentru înfrângerea electorală și el pentru succesul în negocierea coaliției. «Unul își extinde puterea și femeia este anulată», a denunțat în Süddeutsche Zeitung Benedict Lang, lider bavarez al Jusos, Tineretul SPD.

Unul dintre numele cele mai controversate dintre cei desemnați pentru noul Guvern este cel al ministrului de Stat pentru Cultură și Media, Wolfram Weimer, jurnalist, om de afaceri media, fost director al ziarului Die Welt și fondator al revistei Cicero. Sunt criticate pozițiile sale conservatoare, excesive chiar și pentru mass-media conservatoare, precum Frankfurter Allgemeine Zeitung. «Omul greșit la locul greșit, ca să spunem ușor», scrie într-o rubrică unul dintre codirectorii săi din acest ziar, Jürgen Kaube. Și scoate la iveală pasaje din Manifestul conservatorismului, o carte pe care Weimer o are în care se arată îngrijorat, abordând demografia europeană, de «perpetuarea propriului sânge», o expresie care, mai ales în Germania, scârțâie. Și un altul în care deplânge sfârșitul epocii coloniale și faptul că Europa nu mai are «forță de expansiune». Noul ministru se pronunță și împotriva cotelor «în funcție de gen și origine». Acuzat că s-a supus prea mult SPD în negocierile de coaliție, Merz ar putea face un semn cu ochiul către aripa mai de dreapta. Și asta, scrie Kaube în Frankfurter Allgemeine, ar trebui să-i irite pe adevărații conservatori. Pentru că, văzut astfel, numirea lui Weimer nu ar fi decât «o cotă conservatoare» și, mai rău, «pentru o funcție fundamental simbolică».