
În câteva cuvinte
Comunitatea Madrid, condusă de Isabel Díaz Ayuso, nu a reușit să implementeze un program crucial de egalitate de gen, cofinanțat european. Licitația pentru externalizarea serviciilor a eșuat din cauza bugetului redus și a condițiilor neatractive, atrăgând critici din partea opoziției (PSOE, Más Madrid) care acuză guvernul PP de lipsă de interes față de egalitatea de gen și de precarizarea serviciilor sociale. Madrid rămâne singura regiune spaniolă fără o lege a egalității.
Comunitatea Madrid, singura regiune din Spania fără o lege a egalităţii, nu a reuşit să găsească o companie căreia să îi externalizeze programul prin care intenţiona să ofere “o atenţie integrală şi specializată, printr-o echipă multidisciplinară, în materie de egalitate între femei şi bărbaţi, persoanelor, entităţilor şi companiilor” din regiune. Acest lucru este consemnat în Buletinul Oficial Autonom de marţi, care declară “anulată” o licitaţie ce oferea un buget de bază de doar 1,3 milioane de euro pentru a acoperi, până în 2026, angajarea unui coordonator, opt tehnicieni (inclusiv psihologi, avocaţi sau absolvenţi de asistenţă socială) şi un funcţionar administrativ, precum şi închirierea unui spaţiu de minim 150 de metri pătraţi, a cărui cheltuială a fost estimată conform preţurilor din districtele Centro, Chamberí, Salamanca, Retiro, Arganzuela, Tetuán sau Chamartín. Un purtător de cuvânt guvernamental asigură că se lucrează deja la noua licitaţie pentru acest contract.
Mai multe informaţii
Cei investigaţi în ‘cazul FP’ care afectează Guvernul Ayuso: “Acest lucru venea de sus. Veneau făcute”
“Ayuso nu doar că privatizează egalitatea, ci o scoate la licitaţie celui mai slab ofertant”, deplânge Lorena Morales, deputată PSOE specializată în Politici Sociale. “Şi nu mai există companii care să îndrăznească să se prezinte la caietele ei de sarcini unde profesioniştii sunt plătiţi mizerabil”, continuă ea. “Madrid este singura regiune fără lege a egalităţii, cu strategia sa expirată din 2021″, aminteşte aceasta. “Femeile nu contează deloc pentru Ayuso, aşa că nici măcar folosind fondurile care îi vin din Europa [contractul era cofinanţat în proporţie de 40% cu resurse europene] nu este capabilă să facă ceva pentru a îmbunătăţi viaţa madrilenelor, deşi sărăcia aici are chip de femeie”.
Deşi contractul poate fi relicitat sau atribuit direct (aspect neclarificat de guvernul regional), Morales consideră că finanţarea din partea Uniunii Europene ar putea fi periclitată din cauza termenelor administrative. Aceeaşi linie combativă o exprimă şi Mariana Arce, deputată Más Madrid în Parlamentul regional.
“Guvernul Partidului Popular din Comunitatea Madrid a demonstrat încă o dată lipsa de interes faţă de dezvoltarea politicilor care favorizează egalitatea de gen”, opinează ea. “Prestarea unui serviciu integral de asistenţă în materie de egalitate pentru persoane, entităţi şi companii din Comunitatea Madrid, finanţat în proporţie de 40% de Fondul Social European, a rămas fără ofertanţi din cauza bugetului insuficient şi a precarităţii oferite, aşa cum se întâmplă de obicei cu serviciile care nu sunt prestate direct în regiune”, analizează Arce. “Şi nu este de mirare, având în vedere că însuşi Planul de Egalitate între femei şi bărbaţi în Administraţia Comunităţii Madrid este expirat din iunie 2024, fiind singura Comunitate Autonomă care nu îl are în vigoare. Suntem, de asemenea, singura care nu are o lege autonomă a egalităţii aprobată. Nici strategia de egalitate de gen, nici cea privind violenţa de gen nu mai sunt în vigoare din 2021”.
Eşecul contractului reprezintă un regres în strategia Consilieratului pentru Familie, Tineret şi Afaceri Sociale, condus de Ana Dávila-Ponce de León Municio. Proiectul a fost licitat ca parte a ceea ce părea, pe hârtie, un plan ambiţios. Programul de egalitate urma să fie nucleul Centrului de Asistenţă în materie de Egalitate între Femei şi Bărbaţi al Comunităţii Madrid, care ar fi fost sediul său. Acolo, conform documentaţiei publice, s-ar fi prestat “servicii destinate femeilor victime ale discriminării pe criterii de gen”, incluzând sprijin psihologic şi juridic; “servicii destinate femeilor aflate în şomaj”, pentru inserţia lor profesională; sau “servicii destinate entităţilor şi companiilor în materie de egalitate între bărbaţi şi femei”.
Ziua bărbatului
Este vorba, explică un purtător de cuvânt guvernamental, despre “un serviciu complet nou în care o echipă multidisciplinară va oferi informaţii, formare, consiliere, promovare şi sensibilizare în materie de egalitate într-un centru specific, unde se va desfăşura Programul Madrilen de Egalitate”.
Un plan care, deocamdată, rămâne în aer. Momentan în pauză. Motivul? La mijlocul anului 2024, când proiectul trebuia să prindă viteză, doar o singură companie s-a prezentat la concurs. Şi nu îndeplinea cerinţele de solvabilitate tehnică. Pentru a ajunge la această concluzie au fost necesare mai mult de patru luni de negocieri, documente trimise şi primite, şi clarificări solicitate şi obţinute. Astfel, până când concursul a fost declarat anulat în noiembrie, o decizie care nu a fost făcută publică până în luna martie a acestui an.
Eşecul proiectului survine într-un context specific. În 2021, odată atins obiectivul de a guverna singură, Ayuso, prin purtătorul de cuvânt al primului său guvern monocolor, a explicitat că renunţă la promovarea unei legi a egalităţii. Acum un an, însăşi preşedinta a folosit ziua de 8 Martie pentru a cere o zi a bărbatului. În septembrie trecut, a anunţat crearea unui centru de asistenţă pentru bărbaţi victime ale violenţei sexuale şi că va reveni la denumirea de Direcţia Generală a Femeii (ceea ce implica înlocuirea Direcţiei Generale a Egalităţii). Şi, recent, Adunarea, controlată de majoritatea absolută a PP, a respins o întrebare a PSOE, care dorea să ştie când va promova executivul autonom o lege regională a egalităţii între bărbaţi şi femei.
Această întrebare nu a fost considerată pertinentă pe motiv că nu servea la controlul guvernului, conform unei surse socialiste, deoarece, s-a subliniat, “impulsul legislativ corespunde Adunării”. Cert este că guvernului îi revine licitarea contractelor administraţiei regionale, iar cel corespunzător programului madrilen de egalitate a rămas fără ofertanţi.