Nemulțumirea angajaților publici din cauza salariilor

Nemulțumirea colectivului de angajați publici, ale căror salarii încă nu au fost revalorizate cu 0,5% retroactiv din ianuarie 2024 - ultima problemă rămasă de rezolvat din Acordul-cadru pentru o Administrație a secolului XXI pentru perioada 2022-2024 - împreună cu faptul că Guvernul nu a convocat masa de negocieri pentru a defini o nouă traiectorie a creșterilor salariale, în ciuda performanței bune a economiei, a determinat două dintre cele trei sindicate cu cea mai mare reprezentare în sectorul public, CSIF și CC OO, să ia atitudine. Ambele centrale au decis să își scoată revendicările în stradă și au anunțat proteste împotriva Ministerelor Funcției Publice și Finanțelor, cele două departamente care trebuie să impulsioneze aprobarea acesteia.

La prima mobilizare în fața sediului Finanțelor din Madrid, programată pentru această miercuri de CSIF, se va adăuga, pe 8 aprilie, o a doua convocată de CC OO, care amenință cu prelungirea calendarului de proteste dacă Guvernul nu va transmite creșterea cât mai curând posibil Consiliului de Miniștri. Un purtător de cuvânt al Funcției Publice refuză să evalueze reproșurile sindicale și nu informează dacă se lucrează la un calendar care să permită executarea creșterii restante în viitorul apropiat sau chiar înainte de vară, nici nu oferă informații despre când intenționează Ministerul să reunească masa de dialog. De la Finanțe se limitează să indice că angajații publici „sunt competența” departamentului condus de Óscar López ― deși acest Minister este responsabil de aprobarea remunerațiilor lor ― și recunoaște că centralele „au dreptul să protesteze”.

Răbdarea sindicatelor a ajuns la limită, deoarece primul trimestru din 2025 este pe cale să se împlinească, iar poziția Funcției Publice rămâne neschimbată, nici măcar în ceea ce privește creșterea restantă de 0,5%, care fusese convenită de Guvern cu sindicatele ― doar UGT și CC OO au semnat în favoare, în timp ce CSIF a rămas în afara acesteia, susținând că nu corectează pierderea puterii de cumpărare pe care o suportă angajații publici în ultimii ani ― și care includea o clauză de corecție legată de comportamentul IPC. Un blocaj pentru care cele trei centrale consideră că nu există nicio scuză și față de care nu sunt dispuse să mai aștepte.

„Suntem practic în aprilie, iar cei peste trei milioane de angajați publici nu știu cât vor încasa în acest an. Nu se poate să ne lase pentru final”, denunță CSIF, care avertizează că mobilizările vor continua și se vor extinde în următoarele săptămâni în fața Delegațiilor și Subdelegațiilor Executivului din toată Spania. „Denunțăm faptul că angajații publici sunt abandonați de Guvern”, avertizează aceștia.

Problema latentă pentru neaplicarea creșterii restante de 0,5% ― căreia i se presupune un cost estimat pentru Stat de 700 de milioane de euro ― și principala teamă în favoarea înrădăcinării paraliziei, are legătură, în opinia sindicatelor, cu slăbiciunea parlamentară a Guvernului. Dificultățile pe care le întâmpină coaliția dintre PSOE și Sumar pentru a obține sprijin din partea celorlalte formațiuni și, mai ales, în ceea ce privește proiectul noilor bugete generale ale Statului, au dus, denunță centralele, la faptul că cererea colectivului de angajați publici a fost băgată într-un sertar.

Rațiuni politice

„Nu este nevoie să așteptăm Bugetele. Guvernul are alte mecanisme pentru a putea scoate asta înainte”, a reclamat marți Lucho Palazzo, coordonator al Ariei Publice și secretar general al Federației de Servicii către Cetățenie de la CC OO. „Facem un apel la responsabilitate pentru a nu lăsa deoparte drepturile pe care le au angajații publici din motive politice interne”, s-a alăturat luni Isabel Araque, secretar de Acțiune Sindicală de la UGT Servicii Publice. „Diviziunea care există din partea Guvernului cu Sumar sau cu Podemos pe seama creșterii bugetului pentru Apărare sunt chestiuni care nu ajută”, completează de la CSIF.

Ultima dată când Ministerul Funcției Publice s-a referit la aplicarea creșterii restante de 0,5% a fost în decembrie anul trecut, când au recunoscut sindicatelor că aceasta se va realiza „iminent”. Cu toate acestea, aproape patru luni mai târziu, încă este în așteptarea realizării.

Acordul-cadru pentru o Administrație a secolului XXI semnat de Guvern și sindicate în octombrie 2022 prevedea o creștere suplimentară de 1,5% pentru acel an (care se adăuga la 2% care a fost deja aplicată la începutul cursului); de 2,5% pentru 2023 (care a fost majorată cu un 0,5% suplimentar ulterior); și de 2% pentru 2024, cu posibilitatea de a crește cu 0,5% dacă IPC armonizat al perioadei 2022, 2023 și 2024 depășea creșterea retributivă fixă acumulată pentru cei trei ani menționați, lucru care s-a întâmplat în cele din urmă.