Premierul Ungariei îl invită pe Netanyahu sfidând CPI

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, l-a invitat pe omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, să viziteze țara sa. Potrivit declarațiilor șefului de cabinet al liderului ungar, Gergely Gulyás, această vizită va avea loc în următoarele săptămâni. Guvernul național-populist de la Budapesta sfidează astfel dreptul internațional ignorând mandatul de arestare emis împotriva oficialului israelian de Curtea Penală Internațională (CPI) în noiembrie anul trecut.

Dacă ar avea loc, ar fi prima vizită în Europa a lui Netanyahu – și, de fapt, într-o altă țară decât Statele Unite – de când CPI a ordonat arestarea sa și a lui Yoav Gallant, ministrul său al Apărării în timpul războiului din Gaza, considerându-i responsabili de crime de război și crime împotriva umanității în Fâșie. Ca toate țările comunitare, Ungaria este semnatară a tratatului de creare a instanței, prin urmare este obligată din punct de vedere legal să-l aresteze pe Netanyahu imediat ce acesta calcă pe teritoriul țării. Orbán a anunțat deja, însă, că nu numai că nu va respecta ordinul de arestare, ci îl va invita și în țara sa.

Orbán a numit decizia instanței “scandalos de nerușinată” și “cinică” la doar o zi după anunțul instanței. “Nu avem de ales, trebuie să sfidăm această decizie”, a afirmat la radioul public Kossuth premierul ultraconservator, care a descris ordinul de arestare ca fiind un dictat “deghizat în decizie juridică, dar de fapt cu scopuri politice”. Joi, într-o conferință de presă în care a confirmat că vizita de stat a lui Netanyahu, încă fără o dată specifică, va avea loc înainte de Paște, Gulyás a asigurat că ar sprijini retragerea țării din CPI deoarece “a devenit o organizație politică”.

De atunci, Netanyahu a călătorit doar în Statele Unite. A făcut-o în februarie, deja cu Donald Trump la Casa Albă, deși predecesorul său, Joe Biden, calificase ordinele de arestare drept “scandaloase”. Spre deosebire de Ungaria, SUA nu sunt obligate să le respecte deoarece nu se numără printre cele 124 de țări semnatare ale Tratatului de la Roma.

Orbán, un personaj aparte în Uniunea Europeană, a avertizat, de asemenea, la începutul anului 2023, că nu va executa ordinul de arestare al CPI care planează și asupra președintelui rus, Vladimir Putin, dacă acesta ar vizita Ungaria. Cel mai apropiat partener al UE de Kremlin a oferit cu acea ocazie argumente juridice. A argumentat, potrivit unor media precum Telex, că, deși a semnat Statutul de la Roma și Parlamentul l-a ratificat, acesta nu a fost promulgat și nu face parte din ordinea juridică a țării. În cazul lui Netanyahu, pe lângă motive juridice, guvernul ungar a apărat rațiuni morale.

Liderul ungar este expresia cea mai extremă a diviziunii pe care au generat-o în UE ordinele de arestare, așa cum se întâmplă de obicei în dezbaterile comunitare în care se strecoară cuvântul Israel. Viitorul cancelar german aproape sigur, Friedrich Merz, a asigurat acum două săptămâni, după victoria sa electorală, că i-a “promis” lui Netanyahu că vor găsi “o modalitate ca acesta să viziteze Germania și să se poată întoarce fără a fi arestat”. Polonia l-a invitat, de asemenea, să participe la evenimentele de comemorare a 80-a aniversare a eliberării lagărului de exterminare nazist de la Auschwitz în ianuarie, dar Netanyahu nu a participat. Franța sau Italia au fost vagi sau contradictorii cu privire la respectarea ordinelor de arestare. Alte țări, precum Spania, Irlanda, Belgia, Austria și Slovenia, au anunțat că o vor face.

Premierul israelian a răspuns invitației lui Orbán în noiembrie, lăudând “claritatea morală și fermitatea în favoarea justiției și a adevărului” a liderului ungar, “în fața slăbiciunii rușinoase a celor care s-au aliniat cu decizia revoltătoare împotriva dreptului statului Israel de a se apăra”. Procurorul a promovat inițial arestarea a trei lideri Hamas — Ismael Haniya, Yahia Sinwar și Mohamed Deif —, dar toți au murit din cauza focului israelian, în Gaza sau în Iran, de la atacul din 7 octombrie 2023.

Pedeapsă colectivă

Printre presupusele crime de război pe care le-a menționat procurorul se numără “înfometarea civililor” din Gaza. Este o acuzație puțin menționată în cele două decenii de istorie a instanței și figurează printre cele constitutive de genocid, acuzație pentru care Israel are un dosar deschis la Curtea Internațională de Justiție de la Haga. În timp ce CPI judecă persoane; CIJ o face cu statele. În ultimele două săptămâni, Israel a împiedicat din nou complet intrarea ajutorului umanitar și a întrerupt singura linie de electricitate pe care o menținea și care alimenta o instalație de desalinizare a apei. Scopul celor două pedepse colective, în mijlocul lunii sfinte musulmane a Ramadanului, este de a forța Hamas să accepte o prelungire a încetării focului în care să continue să predea ostatici fără garanții că va duce la sfârșitul războiului, spre deosebire de ceea ce au convenit în ianuarie.

Anunțul lui Orbán vine în aceeași săptămână cu arestarea fostului președinte al Filipinelor, Rodrigo Duterte, pe aeroportul din Manila, tocmai la ordinul aceluiași CPI, care îl acuză de crime împotriva umanității pentru zecile de mii de asasinate din sângerosul război împotriva drogurilor pe care l-a efectuat în timpul mandatului său (2016-2022). Se întâmplă, de asemenea, la o lună după ce Trump a sancționat personalul CPI care a participat la cazuri împotriva SUA, a cetățenilor săi sau a aliaților precum Israel. Ordinul executiv în sine a criticat în mod explicit ordinele de arestare împotriva lui Netanyahu și Gallant și a definit ambele țări drept “democrații înfloritoare ale căror forțe armate aderă strict la legile războiului”.

În noiembrie anul trecut, pe atunci șeful diplomației UE, Josep Borrell, a criticat respectarea “à la carte” a cerințelor justiției internaționale. “Nu înseamnă a spune: “Dacă este împotriva lui Putin, îmi place, iar dacă este împotriva lui Netanyahu, nu-mi place”. [...] Cine face parte din instanță a semnat un angajament. Este sau nu este. Nu este potestativ. Este o chestiune fundamentală”, a subliniat acesta într-un interviu acordat acestui ziar în Beirut, chiar înainte de a fi succedat de Kaja Kallas.