Participare la alegerile prezidențiale din România: lupta pentru locul al doilea și suspiciunile de ingerință rusă

Participarea la alegerile prezidențiale din România de duminică, care reprezintă repetarea primului tur anulat în noiembrie din cauza presupusei ingerințe rusești, atinge 32,4% la jumătatea zilei, foarte similar cu cea înregistrată atunci (32%). În acele alegeri, Calin Georgescu, un candidat independent, ultranaționalist, a câștigat în mod neașteptat, fiind propulsat de videoclipurile sale virale pe rețeaua socială TikTok, fără a fi detectat de serviciile secrete. Având în vedere suspiciunile că victoria sa a fost rezultatul unei operațiuni impulsionate de Rusia, Tribunalul Constituțional a anulat acest prim tur și a ordonat repetarea lui. De asemenea, i-a interzis lui Georgescu să mai candideze, dar candidatul susținut de el, George Simion, de asemenea ultra, conduce acum în sondaje.

Clasa politică română consideră că acestea sunt cele mai cruciale alegeri din era post-comunistă, într-o țară care face parte din UE și NATO și care ar putea înclina spre populismul extremist și antieuropean care avansează pe continent. Din votul de astăzi nu va ieși încă viitorul președinte — cei doi mai votați vor trebui să se confrunte într-un al doilea tur pe 18 mai —, dar o victorie clară a lui Simion ar reprezenta o nouă cutremurare pentru scena europeană. La ora 15.00 (o oră mai puțin în Spania peninsulară), participarea era de 32,4% din cei aproape 18 milioane de cetățeni chemați la urne, cu doar jumătate de punct procentual mai mult decât în ​​scrutinul din noiembrie la aceeași oră.

Una dintre cheile de acces la al doilea tur, conform prognozelor, va depinde de sensul votului românilor care locuiesc în străinătate; și printre aceștia pare să fi existat o creștere considerabilă a participării: 687.945 votaseră înainte de ora 15.00, cu aproximativ 240.000 mai mult decât în ​​noiembrie. Cu toate acestea, datele sunt dificil de dimensionat, deoarece România nu are un recensământ fix al alegătorilor din străinătate. Printre țările în care românii se mobilizează cel mai mult se numără Spania (cu peste 600.000 de persoane de această naționalitate înregistrate), Italia, Regatul Unit, Germania și Moldova.

George Simion, liderul formațiunii extremiste Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), este candidatul principal conform sondajelor premergătoare zilei de astăzi, care îi atribuie 36%. Aspirantul coaliției guvernamentale proeuropene, Crin Antonescu, și candidatul independent și actualul primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, ar obține în jur de 24% și, respectiv, 22%, conform acestor sondaje. Acest lucru deschide lupta pentru locul al doilea înaintea celui de-al doilea tur din 18. Mai jos în sondaje se află reînviatul Victor Ponta (fost prim-ministru social-democrat) și Elena Lasconi, care s-a clasat pe locul al doilea în noiembrie.

O secție de votare din București, duminică. Andreea Campeanu (REUTERS)

«România post-comunistă nu a trăit niciodată alegeri atât de controversate și tensionate, deoarece au fost anulate în primul tur și mulți oameni s-au simțit dezamăgiți, furioși», spune Vlad după ce a votat într-un centru din capitală. «Am votat pentru că votul nu a contat niciodată atât de mult pentru viitorul țării, fie proeuropean, fie anti-UE, și chiar contează: poate schimba drumul țării», continuă el, fără a-și dezvălui votul, acest specialist de marketing de 40 de ani. Și subliniază: «Mulți oameni au optat pentru votul util: nu aleg candidatul proeuropean care le place cel mai mult, ci pe cel despre care cred că va merge în al doilea tur cu Simion».

«Avem nevoie de un președinte calm și competent, deoarece țara este cufundată într-o situație economică dificilă», afirmă Ana, o economistă de 46 de ani, care menționează un deficit de 9,3% și se teme de o creștere a impozitelor. «Suntem într-o criză economică care a fost amânată de alegeri, dar va ieși la iveală pentru că sunt probleme mari», susține ea, după ce a subliniat că «liderul de extremă dreaptă nu a dezbătut cu nimeni, spre deosebire de candidații prooccidentali, care și-au scos ochii». «A fost frustrant să văd politicieni proeuropeni care au multe puncte comune atacându-se în mod virulent. Ar fi trebuit să se prezinte doar unul; practic votul proeuropean s-a împărțit în trei», regretă ea.

Candidatul coaliției guvernamentale proeuropene, Crin Antonescu, iese din cabină pentru a-și depune votul, duminică. Associated Press/LaPresse (APN)

Principalii concurenți s-au apropiat de secțiile de votare în prima parte a dimineții. Simion a apărut însoțit de Georgescu, câștigătorul scrutinului din noiembrie. «Suntem aici cu o singură misiune: revenirea la ordinea constituțională, la democrație. Nu avem niciun alt obiectiv decât ca poporul român să fie pe primul loc (…). Suntem aici cu o singură dorință: să facem dreptate pentru România», a declarat Simion după depunerea votului. «Nu sunt aici pentru a recunoaște o fraudă», a afirmat Georgescu cu referire la alegeri. «O fraudă concepută de cei care au adoptat vicleșugul ca unică politică de stat. Dar sunt aici pentru a recunoaște puterea democrației, puterea votului care sperie sistemul, care terorizează sistemul», a subliniat el. Ambii au votat.

Antonescu, aspirantul coaliției guvernamentale, a declarat: «Aceasta este o zi foarte importantă. Mă bucur că avem o prezență masivă [a alegătorilor]. Este ceva extraordinar de important pentru legitimarea alegerilor, pentru forța morală. Am votat pentru o Românie unită, puternică și demnă».

Nicușor Dan, matematician de profesie și, de asemenea, activist, a afirmat că a votat pentru «mulți oameni tăcuți, cinstiți și muncitori pe care nimeni nu i-a reprezentat până astăzi». «Am votat pentru speranță, pentru un nou început. România trăiește un moment dificil și nu ne putem aștepta ca cei care au adus-o în groapă să o scoată», a spus el.

Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie de către Tribunalul Constituțional, o decizie care a avut loc cu doar două zile înainte de al doilea tur și care a provocat critici furioase din Rusia și din guvernul lui Donald Trump din Statele Unite, a determinat demisia președintelui român, Klaus Iohannis, la începutul lunii februarie. În locul său a fost ales interimar liberalul Ilie Bolojan. Procesul este sub lupa Uniunii Europene.

TikTok, care a fost în ochiul furtunii în noiembrie, deoarece în această rețea a devenit popular în mod fulgerător candidatul ultranaționalist, a asigurat că a eliminat două rețele secrete care încercau să influențeze discursul politic în alegerile din România. Aceste rețele erau compuse din 87 de conturi cu peste 33.000 de urmăritori.

În timpul zilei de duminică, a avut loc piratarea paginilor web ale ministerelor de Interne, Justiție și Externe, revendicată de grupul de pirați informativi ruși NoName057. A fost piratat și site-ul candidatului Antonescu, care a scris pe profilul său de rețele sociale: «Forțele întunecate ale extremismului încearcă prin cele mai josnice metode să ne oprească. Să nu le permitem! Haideți să votăm!». Direcția Națională de Securitate Cibernetică (DNSC) română a recunoscut că piratarea paginilor oficiale a avut loc, dar a asigurat că acestea au revenit la funcționarea normală la scurt timp după aceea.