În câteva cuvinte
Partidul Popular din Spania intenționează să implementeze contracte cu preț fix pentru centralele nucleare, cu scopul de a le extinde durata de viață și de a le asigura profitabilitatea. Această inițiativă politică urmărește stabilitatea sectorului energetic, dar necesită aprobarea Comisiei Europene.
Partidul Popular (PP) din Spania a declarat că, în cazul în care va ajunge la guvernare, își propune să mențină deschise centralele nucleare spaniole. Pentru a facilita acest lucru, PP intenționează să propună contracte bilaterale (prin diferență) pentru producția nucleară, cu un preț fix care ar acoperi toate costurile și ar asigura profitabilitatea centralelor, fără a fi nevoie de reducerea impozitelor.
Decizia finală privind extinderea duratei de viață a centralelor aparține companiilor electrice proprietare, care au solicitat de ani de zile o reducere a impozitelor și a taxelor aplicate acestei energii. Deși Iberdrola, Endesa și Naturgy au cerut Ministerului Tranziției Ecologice o extindere a duratei de viață a două reactoare până în 2030, guvernul din Extremadura a redus deja la jumătate taxa ecologică pentru această instalație.
Potrivit surselor din cadrul PP, partidul este „favorabil creării condițiilor pentru contracte pe termen lung”. Aceste contracte nu ar fi obligatorii sau singura modalitate de vânzare a energiei produse de centrale. În ceea ce privește taxa pentru gestionarea deșeurilor radioactive și dezafectarea, aceasta ar trebui modificată în funcție de durata extinderii vieții utile.
Acest mecanism, similar cu cel utilizat pentru energiile regenerabile și aprobat de Comisia Europeană, ar compensa diferențele dintre un preț fix convenit și prețul real de pe piața angro. Totuși, spre deosebire de energiile regenerabile care accesează aceste contracte prin licitații, în cazul energiei nucleare, licitațiile nu ar fi eficiente din cauza numărului redus de centrale și a lipsei de concurență.
Prețul fix ar fi stabilit după ce companiile electrice se angajează să solicite prelungirea cu 10 ani a fiecărei instalații, luând în considerare costurile fixe și variabile, precum și investițiile impuse de Consiliul de Securitate Nucleară (CSN). Dacă centrala nucleară nu ar obține acest preț pe piața electrică, sistemul ar compensa diferența; în caz contrar, surplusul ar trebui returnat.
Pentru implementarea acestui mecanism, un guvern ar trebui să solicite autorizație de la Bruxelles, deoarece ar putea constitui un ajutor de stat. Franța aplică un sistem similar pentru parcul său nuclear.
Revenirea lui Alberto Nadal, fost secretar de stat pentru Energie, în conducerea PP subliniază orientarea pro-nucleară a partidului. El a fost artizanul unei reforme energetice care a inclus reducerea subvențiilor pentru regenerabile și introducerea unui impozit de 7% pe toate tipurile de generare, precum și un impozit specific pe combustibilul nuclear uzat.