NATO și SUA au crescut vineri presiunea asupra Rusiei pentru a se angaja serios în negocieri pentru pacea din Ucraina. La finalul unei reuniuni a miniștrilor de externe ai Alianței, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a afirmat că «mingea este în terenul Rusiei», în timp ce șeful diplomației americane, Marco Rubio, a declarat că «a venit momentul [pentru Moscova] să avanseze spre pace» și că președintele Donald Trump nu este interesat de «tactici de tergiversare» din partea lui Vladimir Putin.

Administrația Donald Trump a primit în această săptămână primul emisar rus care călătorește pe teritoriul american de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Acesta este un nou indiciu al dezghețului rapid dintre Washington și Moscova după sosirea noului președinte la Casa Albă.

Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a încercat să transmită un mesaj de liniște partenerilor săi din NATO în cadrul primei reuniuni ministeriale a Alianței de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Rubio a respins temerile că Statele Unite se vor retrage din NATO, calificându-le drept «isterie și hiperbolă» mediatică, deși mulți dintre aliații săi solicitau tocmai o astfel de garanție în timpul primei vizite la Bruxelles a șefului diplomației americane.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a insistat înaintea întâlnirii miniștrilor de Externe la Bruxelles de joi, unde creșterea cheltuielilor pentru apărare ale țărilor membre va ocupa o mare parte a discuțiilor, asupra necesității ca Alianța Atlantică să fie «mai puternică și letală». Deoarece amenințările, în special cea rusă, nu vor dispărea nici pe termen scurt, nici pe termen lung, a reamintit el.

Radoslaw Sikorski (Bydgoszcz, 62 de ani) este acum șeful diplomației poloneze. Însă experiența sa ca ministru al apărării (2005-2007) și corespondent de război în Afganistan și Angola (1986–1989) și-a lăsat amprenta asupra traiectoriei sale, revenind în prim-plan într-un moment geostrategic convulsiv. Sikorski, care prin declarațiile sale îndrăznețe sfidează frecvent reținerea diplomatică clasică, consideră că Uniunea Europeană nu are capacitatea de a descuraja Rusia de una singură.

Jurnalista rusă Katerina Gordeeva scrie în Ia-mi durerea una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale războiului din Ucraina, în timp ce proza Elenei Kostiucenko, în Țara mea iubită, ajunge direct la esența fiecărei probleme și este profund emoționantă. Ele sunt considerate moștenitoarele Svetlanei Alexievici, jurnalistă de investigație și scriitoare care a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2015.

Baiba Braze (Riga, 58 de ani) dedică o mare parte din eforturile sale cauzei ucrainene. Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei păstrează o uşoară speranţă că războiul din Europa se va încheia anul acesta, deşi manifestă o neîncredere profundă faţă de Rusia şi exclude posibilitatea ca Kievul să renunţe la o parte din teritoriul său ocupat în cadrul unor negocieri de pace.

Părea un subiect închis, ceva ce era mai bine de uitat, pentru că s-a terminat prost. O explozie submarină, în septembrie 2022, a distrus trei dintre cele patru conducte Nord Stream care legau coasta rusă de cea germană prin Marea Baltică. Proiectul a simbolizat, ca niciun altul, dependența nesănătoasă a Germaniei față de Rusia lui Vladimir Putin și complezența occidentală în anii premergători războiului din Ucraina.

Noul mandat al lui Donald Trump dă lumea peste cap. Până în prezent, au existat trei schimbări majore. Prima este noul protecționism; asistăm la primele etape ale unui război tarifar care va fi dăunător pentru toate părțile implicate.

A doua este abandonarea multilateralismului de către Statele Unite. Disprețul și ostilitatea noii administrații Trump față de aliații săi europeni nu pot fi mai explicite. Același lucru este valabil și pentru disprețul față de organizațiile internaționale.

Spania susține utilizarea fondurilor rusești înghețate pentru Ucraina

Spania a susținut în fața partenerilor săi europeni utilizarea fondurilor suverane rusești înghețate în băncile europene, evaluate la aproximativ 210 miliarde de euro, pentru a finanța ajutorul destinat Ucrainei. Această poziție a fost exprimată de șeful diplomației spaniole, José Manuel Albares, la începutul reuniunii miniștrilor de externe din așa-numitul G5+ (Germania, Franța, Regatul Unit, Spania, Polonia și Italia) desfășurată la Madrid.