Machismul afectează viețile femeilor

Machismul afectează viețile femeilor doar pentru că sunt femei, influențând viața personală și profesională într-un mod în care bărbații nu sunt afectați. Faptul că suntem responsabile de îngrijire, că primim un anumit tratament la locul de muncă, că ne îmbrăcăm într-un anumit fel sau că ne întoarcem acasă noaptea cu taxiul, când de fapt vrem să ne plimbăm, sunt factori pe care femeile îi acceptă fără să-și dea seama sau, în cel mai rău caz, cu o suferință pe care suntem forțate să o normalizăm sau să o ascundem. Suferința la care machismul supune femeile este o problemă colectivă, care nu ar trebui interpretată din perspectiva problemelor personale, ci dintr-o perspectivă comunitară. Aceasta este condiția de bază pentru a putea aborda lupta pentru egalitate, mai ales din partea administrațiilor publice, deoarece problemele colective implică o responsabilitate colectivă. Instituțiile publice joacă un rol fundamental în lupta pentru egalitatea de gen, mai ales pentru femeile cele mai vulnerabile. Opusul ar însemna o politică ce generează durere și suferință. Mă gândesc, de exemplu, la femeile migrante, la femeile singure cu locuri de muncă precare și cu copii în grijă, la femeile cu locuri de muncă extrem de feminizate, la femeile care suferă violență, la femeile trans... toate afectate, printre altele, de un machism care le influențează situația generală și sănătatea în particular. Marta Carmona, psihiatru specializat în perspectiva de gen, afirmă cu tărie că o mare parte din suferința noastră provine din inegalitatea de gen.

Femeile sunt mai expuse riscului de a suferi tulburări de sănătate mintală legate de precaritate, suprasolicitare sau violență domestică. Nu este o coincidență faptul că există o diferență semnificativă în consumul de medicamente psihotrope între bărbați și femei, acestea din urmă fiind cele care consumă cel mai mult. Spania este în fruntea țărilor europene în ceea ce privește consumul acestor pastile. Concretizarea acestor statistici este evidentă în cazul femeilor care își dedică viața unor locuri de muncă feminizate. Aici intră kellys (femeile de serviciu din hoteluri), menajerele, asistentele și tehnicienii în îngrijire auxiliară sau cizmarii din Elche. Toate aceste femei își dedică viața unor locuri de muncă diferite, dar care au ceva în comun: sunt ocupații extrem de feminizate, cu o recunoaștere redusă, salarii mici și condiții precare, care, în plus, provoacă afecțiuni și efecte nocive asupra sănătății lor, nerecunoscute. Deși este adevărat că guvernul a recunoscut drepturile angajaților casnici, cum ar fi recunoașterea medicală sau o evaluare a riscurilor profesionale, sau drepturile femeilor de serviciu din hoteluri, pentru ca afecțiunile lor profesionale să fie recunoscute, mai sunt multe de făcut. Trebuie avut în vedere faptul că, potrivit unui raport al CC OO (Confederația Comisiilor Muncitorești), când au început să fie aprobate aceste măsuri, 70% dintre aceste lucrătoare aveau nevoie de medicamente pentru a suporta volumul de muncă. În profesiile din domeniul sănătății, cum ar fi asistența medicală, este evidentă feminizarea. Sectorul de îngrijire, care s-a dovedit esențial în timpul pandemiei, trebuie să fie prevăzut cu un cadru de reglementare care să-i recunoască activitatea, să-i îmbunătățească condițiile de muncă și să le permită să promoveze și să aspire la funcții de conducere și de gestionare. Reorganizarea profesiilor din domeniul sănătății pentru a oferi Sistemului Național de Sănătate capacitatea de a oferi îngrijiri de calitate este vitală. Precaritatea locurilor de muncă cu care se confruntă asistentele medicale este direct legată de faptul că o parte dintre aceste lucrătoare se gândesc să abandoneze profesia în următorii ani, potrivit rapoartelor Ministerului Sănătății. Iar aceasta nu este o veste bună, deoarece tendințele epidemiologice și demografice ne arată că, în următoarele decenii, va fi necesară creșterea numărului acestor profesioniști în sistemul de sănătate. În această ordine de idei, este clar că disconfortul și efectele nocive asupra sănătății mintale pe care le provoacă femeilor aceste meserii - cu condiții de muncă și salariale precare - nu vor dispărea doar cu consumul de medicamente, cum ar fi antidepresive sau anxiolitice. Punerea în aplicare a unor politici publice diverse, cu o perspectivă de gen, sau participarea la întâlniri pentru a socializa și a împărtăși realități, va avea un efect mult mai mare asupra îmbunătățirii vieții și a sănătății a mii de femei. Belén González, psihiatru și comisar de sănătate mintală al Ministerului Sănătății, se referă la această idee când afirmă că diviziunea dintre medical și politic este o falsă dilemă sau apelează la importanța prescripției sociale pentru anumite cazuri care saturează în prezent clinicile care tratează sănătatea mintală. Este vitală o societate civilă puternică, care să permită crearea de rețele în care femeile să se întâlnească, să se sprijine reciproc și să genereze locuri sigure pentru cele care au cea mai mare nevoie. Femeile de serviciu din hoteluri, lucrătoarele din industria încălțămintei sau menajerele, asociațiile de femei trans sau de supraviețuitoare ale violenței domestice sunt un exemplu clar. Paola Cannata este politolog și director de cabinet al secretarului de stat pentru sănătate.