
În câteva cuvinte
Articolul analizează inovația recentă a mărcii Charmin în domeniul hârtiei igienice, care a înlocuit linia dreaptă de perforare cu una ondulată. De asemenea, abordează problema dispariției hârtiei igienice din supermarketuri în timpul crizelor, reflectând asupra importanței produselor tangibile în ciuda avansului tehnologic.
Revoluția hârtiei igienice: O schimbare ondulată pentru o experiență mai bună
Este evident că, printre pene generale de curent, inteligențe artificiale din ce în ce mai inteligente și războaie comerciale și tehnologice, este complicat să vorbim despre ceea ce contează cu adevărat. Acesta este cel mai rău lucru al erei digitale a infoxicației: că aceste detalii pot să ne distragă atenția de la știrile cu adevărat importante, care riscă să fie eclipsate în avalanșa informativă. Dar ideea este că, în urmă cu câteva săptămâni, The Washington Post a alertat cu privire la una dintre acele știri care pot avea cu adevărat un impact asupra vieții noastre: cea mai mare revoluție în hârtia igienică în aproape 100 de ani. Este vorba despre hârtia mărcii americane Charmin, care a înlocuit în rolele sale linia dreaptă clasică de perforare cu o linie ondulată, ceea ce evită ruperile incomode cu care ne-a obișnuit hârtia igienică tradițională. Busted! We knew @trevormoran liked to squeeze the Charmin! #queen #creativerebel #tweetfromtheseat
Charmin este o marcă care a fost întotdeauna la curent cu problemele tehnologice: deja în 2021 s-a urcat în vagonul NFT cu role de hârtie digitale cu modele exclusive. Dar revenind la tăietura ondulată, invenția în cauză a ajuns pe piață acum câteva luni, iar acum ziarul din Washington explică în articolul său cum a fost procesul de dezvoltare. De la ingineria aplicată la atingere, rezistență, textură și capacitate de reacție la apă, publicația analizează calculele milimetrice necesare pentru a face experiența mai plăcută și utilajele complicate (cilindri rotativi, dinți sincronizați, proiecții realizate cu inteligență artificială) pentru a concepe noua creatură mătăsoasă. De asemenea, ziarul avertizează că invenția, care a necesitat sute și sute de prototipuri în laboratoarele Procter & Gamble și Kimberly-Clark, a fost recompensată cu o creștere de 5% a afacerii sale în aceste luni. Comentariile utilizatorilor sunt, evident, măgulitoare, atât în rețelele de socializare, cât și pe forumurile americane.
Cazul Charmin exemplifică perfect acest concept pe care tehnologii îl numesc «inovare incrementală» și care, foarte probabil, va fi ceea ce tot acest boom tehnologic din ultimii ani va sfârși prin a lăsa în lume: mici schimbări care fac viața puțin mai bună fără a altera ceea ce este cunoscut. Atât de mult visăm la taxiuri zburătoare, la programe care vor picta mai bine decât orice pictor, vor scrie mai bine decât orice scriitor și roboți care vor dansa mai bine decât orice dansator, încât uităm că intersecția dintre lume și tehnologie are, cu siguranță, mai mult de-a face cu rafinarea proceselor și a experiențelor utilizatorilor decât cu Matrix.
Nașterea hârtiei igienice este atribuită americanului Joseph Gayetty, care se presupune că a inventat-o în jurul anului 1857. Și, din nou, chiar dacă este îngropată în atâtea informații nesubstanțiale, cert este că trăiește scufundată în propriul său război cultural: există un curent întreg de activiști de mediu (care au ajuns să protesteze anul trecut în Parlamentul European) care pledează pentru eliminarea totală a hârtiei igienice și înlocuirea acesteia cu bum gun (dușuri bideu), acele furtunuri prezente în țările arabe și asiatice care, spun apărătorii săi, consumă mai puțină apă decât cea necesară pentru a transforma lemnul în hârtie igienică.
Nu pare că protestul a avut prea mult efect: obiect de încredere maximă și aproape un talisman casnic, luni, din nou, hârtia igienică a dispărut din supermarketuri în câteva ore, ca o sticlă de apă în deșert, cu reclamațiile ulterioare ale utilizatorilor care nu au ajuns la timp. S-a întâmplat deja în timpul pandemiei din 2020, când oamenii au golit stocurile în primele etape ale izolării. Lumea digitală avansează, dar unele lucruri tangibile încă rezistă; nu a sosit ziua în care ne putem curăța anumite părți cu unu și zero.