Înaintea summitului NATO de la Haga (24-25 iunie), se ridică problema unui nou prag pentru cheltuielile de apărare. Se discută despre creșterea acestui indicator la 5% din PIB, ceea ce provoacă dezbateri serioase între țările membre ale Alianței.

Inițial, în 2014, s-a decis să se ajungă la 2% din PIB într-o decadă. Acum se propune dublarea acestei cifre, ceea ce, pentru multe țări, inclusiv Spania, ar putea fi o sarcină dificilă.

Guvernul spaniol, considerat de Washington un aliat nu foarte confortabil, simte o presiune semnificativă din partea SUA, care cere o creștere a cheltuielilor de apărare. Se presupune că cheltuielile Spaniei ar putea ajunge la 80 de miliarde de euro, ceea ce depășește semnificativ nivelul actual de 33 de miliarde de euro.

Adversarii noului prag aduc următoarele argumente:

• Nu există o cifră „magică” care să garanteze securitatea. Este important să se definească obiective specifice și să se finanțeze în comun, nu pe baza calculelor naționaliste.
• Într-o lume modernă, unde există provocări precum schimbările climatice și terorismul, securitatea nu poate fi asigurată exclusiv prin eforturi militare. Este necesar să se țină cont și de alte articole de cheltuieli, inclusiv securitatea cibernetică.
• Termenele pentru atingerea noului nivel de cheltuieli ridică întrebări. Dacă pentru atingerea a 2% s-au alocat zece ani, de ce acum se propune atingerea a 5% până în 2032, când nicio țară, nici măcar SUA, nu a atins acest obiectiv?
• Există riscul ca creșterea cheltuielilor de apărare să ducă la reducerea finanțării programelor sociale, ceea ce ar putea submina stabilitatea socială.

Spania nu este singură în temerile sale, dar, probabil, deciziile au fost deja luate. Experții notează că o creștere a cheltuielilor de apărare ar putea duce la o dependență mai mare de SUA.

Jesús A. Núñez Villaverde, codirector al Institutului de Studii despre Conflicte și Acțiune Umanitară (IECAH)