
În câteva cuvinte
Documentele găsite sugerează că naziștii erau interesați de posibila origine evreiască a lui Franco. Aceasta a ridicat o serie de anchete și întrebări despre relațiile ulterioare dintre Germania și Spania.
Documente istorice recent descoperite sugerează că Germania Nazistă era interesată de presupusa origine evreiască a dictatorului spaniol Francisco Franco. Aceste materiale, găsite de istoricul Marc Navarro în Arhiva Federală Germană, oferă detalii interesante despre modul în care naziștii au abordat această chestiune.
La sfârșitul anului 1936, în timp ce Germania îl susținea activ pe Franco în Războiul Civil Spaniol, un diplomat bolivian, Federico Nielsen-Reyes, admirator al lui Hitler, a informat autoritățile germane despre presupusa origine evreiască a lui Franco. Acest lucru a stârnit interesul în cadrul regimului nazist, cunoscut pentru antisemitismul său.
Într-un document datat 16 decembrie 1936, se menționează că autoritățile intenționau să efectueze investigații suplimentare cu privire la acest subiect. Nu se știe dacă au fost luate măsuri suplimentare, dar interesul naziștilor pentru originea etnică a lui Franco este relevant.
Istoricul Marc Navarro a descoperit acest document în arhivă, oferindu-i unul dintre acele momente de revelație prețioase pentru orice cercetător. Navarro menționează că documentul nu dovedește nimic concret, dar demonstrează că întrebarea cu privire la posibila origine evreiască a lui Franco a fost luată în serios.
Interesant este faptul că Nielsen-Reyes a fost traducătorul cărții lui Hitler, „Mein Kampf”, în spaniolă și, potrivit cercetătorilor, era un nazist convins. Informațiile sale despre Franco au fost probabil parte a poziției sale ideologice.
În plus, în arhivă a fost găsită corespondență care menționa pregătirea unui „studiu astrologic” despre Franco. Acest lucru sugerează că naziștii au folosit diverse metode pentru a studia personalitatea liderului spaniol.
În ciuda tuturor îndoielilor, sprijinul lui Hitler pentru Franco nu a încetat. Ulterior, Franco nu numai că nu a rupt relațiile cu naziștii, dar a folosit și retorica antisemită. Astfel, în ciuda posibilelor îndoieli, Germania a continuat colaborarea cu Franco, demonstrând o abordare pragmatică a politicii.