
În câteva cuvinte
Rusia întârzie prezentarea propunerilor sale la negocierile cu Ucraina, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la perspectivele unei soluționări pașnice. Articolul analizează situația actuală și pozițiile părților.
A doua rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina este în pericol. Kievul a trimis Moscovei proiectul său cu propuneri, așa cum au convenit cele două părți, dar Kremlinul nu dorește să facă același lucru. Guvernul rus insistă să-și prezinte memoriul în aceeași zi a întâlnirii, fără a oferi partea ucraineană timp pentru a se pregăti.
"Pentru ca întâlnirea să aibă succes, agenda trebuie să fie clară", a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Twitter (X). Cu toate acestea, Moscova nu se grăbește să oprească ostilitățile. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a subliniat că Rusia nu renunță la obiectivele sale și este pregătită să le atingă "prin mijloace diplomatice sau militare".
"Rusia face tot posibilul pentru a se asigura că următoarea potențială întâlnire nu va avea succes", a declarat Zelenski pe aceeași rețea de socializare.
Președintele ucrainean l-a primit vineri pe ministrul de Externe turc, Hakan Fidan. Diplomatul a subliniat că aceste negocieri sunt cruciale: "Avem două căi: să închidem ochii la continuarea războiului sau să obținem o pace durabilă în acest an".
Potrivit The New York Times, proiectul Kievului propune o încetare a focului "pe uscat, pe mare și în aer" sub supraveghere internațională. Agenția Reuters, citând trei surse ruse, dezvăluie că documentul Moscovei va include, printre altele, ridicarea unor sancțiuni și un angajament scris din partea principalelor țări NATO de a nu accepta noi membri "la est de Europa".
Kremlinul insistă să-și dezvăluie proiectul în momentul în care cele două delegații se vor întâlni la Istanbul, cu ușile închise, o strategie pe care Kievul o respinge. Potrivit unor surse, șeful delegației ruse, scriitorul Vladimir Medinski, a lansat o serie de amenințări la adresa delegației ucrainene, inclusiv cucerirea mai multor regiuni decât cere Kremlinul în prezent.
În mod paradoxal, guvernul rus însuși a dezvăluit săptămâna aceasta unele dintre cerințe, nu pe toate, care sunt incluse în proiectul său. Ministrul său de Externe, Serghei Lavrov, a menționat statutul de țară nealiniată, neutră și fără arme nucleare pentru Ucraina.
Vineri, emisarul special al președintelui SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că Washingtonul susține cererea Rusiei ca Ucraina să nu adere la NATO: "Aceasta este o preocupare corectă. Am spus-o în repetate rânduri, aderarea Ucrainei la Alianța Atlantică nu este pe ordinea de zi".
Cu toate acestea, Kremlinul refuză să trimită proiectul propunerilor sale Kievului înainte de a începe negocierile de pace. "Nu dorim să discutăm detaliile public și să ne schimbăm pozițiile prin intermediul mass-mediei. Credem că acest lucru ar trebui făcut prin contacte private", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov.
Strategia Kremlinului de la venirea lui Donald Trump la Casa Albă este de a câștiga timp cu promisiuni de pace, astfel încât nici Washington, nici capitalele europene să nu ia măsuri decisive cu privire la conflictul din Ucraina. Donald Trump a amenințat săptămâna aceasta, din nou, că va lua o decizie cu privire la Rusia "în următoarele două săptămâni".
Moscova și-a avertizat intențiile chiar înainte de inaugurarea președintelui american: refuză o încetare a focului necondiționată și dorește un acord care să-i satisfacă obiectivele inițiale în invazia Ucrainei – pe care o numește un eufemism pentru rezolvarea "cauzelor inițiale ale conflictului". Aceasta implică înlăturarea guvernului ucrainean și lăsarea acestei națiuni neapărate fără sprijin militar occidental.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a subliniat vineri că Moscova își va atinge toate obiectivele, "fie pașnic, fie militar" și a avertizat că este pregătită pentru un război de uzură: "Forțele noastre armate sunt capabile să continue și să crească acțiunile militare atât timp cât este necesar".
Avansarea Rusiei a încetinit aproape până la stagnare în prima jumătate a acestui an, cu excepția recuceririi regiunii ruse Kursk, ocupată de Ucraina în august 2024. Cu toate acestea, Putin nu intenționează să înceteze presiunile pe front.
Nebenzia a declarat vineri că Moscova ar putea lua în considerare acceptarea încetării focului numai dacă Kievul încetează, iar Occidentul încetează să mai furnizeze arme forțelor armate ucrainene.
"În principiu, suntem dispuși să evaluăm posibilitatea de a stabili o încetare a focului care, ulterior, să permită găsirea unei soluții durabile la cauzele profunde ale conflictului", a declarat Nebenzia. Cu toate acestea, el nu a precizat dacă Rusia ar fi obligată, în același timp, să nu-și sporească trupele în cazul unei eventuale reluări a ofensivei sale.