Influența și averea celor mai privilegiați straturi sociale cresc, provocând nemulțumire și punând sub semnul întrebării sistemul existent. Această tendință este observată în întreaga lume, de la SUA la Europa, și este alimentată de decalajul tot mai mare dintre bogați și săraci.

Războiul lui Donald Trump împotriva universităților de elită, precum Harvard și Columbia, provoacă reacții mixte în SUA. În timp ce mulți americani susțin această critică, alții văd în ea o amenințare la adresa hegemoniei americane. În paralel, în America Latină se observă o scădere a sprijinului pentru democrație, iar în Europa partidele de dreapta, care critică elitele „globaliste”, câștigă popularitate.

Nemulțumirea crescândă este cauzată de o serie de factori. Pe de o parte, aceasta este scăderea puterii de cumpărare și a calității vieții pentru oamenii de rând. Pe de altă parte, este averea și influența crescândă a „verfurilor”, care devine din ce în ce mai indecentă. Sociologul Julián Cárdenas notează că oamenii simt cum economia crește, dar pentru ei înșiși devine tot mai dificil să ajungă la capătul lunii. Acest fenomen afectează atât reprezentanții clasei de mijloc, cât și clasa muncitoare, care în mod tradițional s-a bazat pe elite.

Oxfam raportează că 1% dintre cei mai bogați oameni de pe planetă au crescut averea lor cu 42 de trilioane de dolari într-un deceniu, ceea ce este de 34 de ori mai mult decât creșterea totală a averii a 50% din populația lumii. Diferența de salarii este, de asemenea, în creștere. De exemplu, în SUA, în 1965, salariul directorilor executivi era de 21 de ori mai mare decât cel al unui lucrător mediu, iar în 2023 – deja de 290 de ori.

Concentrarea bogăției a dus la schimbări radicale în viața câtorva, în timp ce majoritatea oamenilor rămân deoparte. Unele elite simt nevoia să-și justifice poziția, demonstrând angajament față de cultura populară, subliniind originea lor de muncă sau apelând la o morală care apreciază munca grea. Cu toate acestea, nu toți reprezentanții elitelor au nevoie să creeze o „poveste”. Cei care lucrează în sectorul financiar exercită mai puțină presiune decât antreprenorii și politicienii. În diferite țări, „poveștile” diferă. În Danemarca, accentul se pune pe munca grea, în timp ce în Marea Britanie – pe talent.

Distanța dintre elite și restul populației se manifestă într-o înstrăinare crescândă. Daniel Markovits, profesor de drept la Universitatea Yale, notează că nivelul de bogăție acumulat de elite schimbă regulile jocului pentru familiile lor. În SUA, oamenii cu vârsta cuprinsă între 50 și 70 de ani au acumulat atât de mulți bani datorită muncii lor, încât copiii lor, probabil, nu vor trebui să lucreze niciodată. Se pune întrebarea despre impozitele pe moștenire și trusturile create astfel încât urmașii să nu lucreze niciodată.

Sociologul Marina Heredia consideră că schimbările din ultimele cinci decenii au adus beneficii elitelor și au afectat lucrătorii din lumea occidentală. Deciziile luate în anii 1970 au dus la dereglementarea sistemului financiar mondial, la integrarea comerțului, la deindustrializare și la redistribuirea capitalului. Progresele tehnologice au dus, de asemenea, la reducerea locurilor de muncă. Elitele, de fapt, au tolerat deciziile care le-au adus beneficii directe.

Elitele folosesc diferite metode pentru a-și menține puterea, inclusiv influențarea formării problemelor și căutarea de soluții. În plus, platformele digitale, care colectează volume mari de date despre cetățeni, fără reguli clare de utilizare, obțin o putere din ce în ce mai mare. Studiile arată că elitele din diferite țări sunt de obicei compuse în principal din bărbați, au o anumită origine și educație.

În Spania, primele instituții de învățământ superior private au contribuit la profesionalizarea managementului. În mod tradițional, carierele în conducerea de vârf erau închise pentru majoritatea, dar bursele au început să egaleze oportunitățile. Importanța instituțiilor anglo-saxone este în creștere. Din punct de vedere istoric, elitele din Spania s-au schimbat, inclusiv reprezentanții regimului Franco și cei care au venit din diferite forțe politice.

Profesorul Peter Turchin prezice instabilitate în SUA și Europa de Vest din cauza supraproducției de absolvenți. El observă că în SUA are loc o revoluție, când o contra-elită preia puterea. Trump urmărește să schimbe geopolitica, economia și valorile culturale ale SUA. Turchin speră că elitele europene vor urma exemplul elitelor americane de la începutul secolului al XX-lea, când au efectuat reforme pentru a evita crearea unei aristocrații ereditare.