Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, s-a opus cererii fostului președinte american Donald Trump de a crește cheltuielile militare ale țărilor NATO la 5% din PIB. Spania, la fel ca și alți aliați, s-a confruntat cu presiuni din partea SUA, care solicită o creștere a finanțării apărării. Cu toate acestea, Sánchez a adoptat o poziție fermă, solicitând o revizuire a acestui indicator.

Spania insistă asupra excluderii de la această cerință, care a fost avansată înaintea summitului NATO de la Haga. Sánchez, prin trimiterea unei scrisori secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat poziția. Spania consideră că stabilirea unui astfel de procent de cheltuieli este nerezonabilă și poate submina apărarea europeană, crescând dependența de achizițiile din SUA.

Poziția Spaniei este că este necesar mai întâi să se determine obiectivele și sarcinile militare, iar apoi să se aloce fonduri pentru finanțarea acestora. Madridul se teme că o creștere bruscă a cheltuielilor va duce la reducerea programelor sociale, cum ar fi pensiile, educația și sănătatea.

Sánchez a oferit două opțiuni: fie găsirea unei formule mai flexibile care să recunoască caracterul facultativ al procentului de 5%, fie oferirea Spaniei posibilitatea de a se retrage din această obligație. El a subliniat că decizia privind distribuirea bugetului pentru apărare trebuie luată de fiecare țară în parte.

Spania, care cheltuie deja 1,4% din PIB pentru apărare, ceea ce nu a fost încă confirmat de Alianță, consideră că o creștere a cheltuielilor la 5% este excesivă. În același timp, Sánchez nu dorește să blocheze summitul NATO și este pregătit pentru negocieri.

În cazul nerespectării cerințelor lui Trump, Spania se poate confrunta cu anumite sancțiuni, dar guvernul spaniol este încrezător în corectitudinea poziției sale și este gata să-și apere poziția în cadrul Alianței.